Alexandru Schmorell

Sfântul Nou Mucenic Alexandru de la München, în lume Alexander Schmorell, a fost student rus-⁠german, unul dintre cei doi întemeietori ai grupului de rezistență „Trandafirul Alb” împotriva regimului nazist și a fost executat în 1943. În 2012 a fost proslăvit ca sfânt și pătimitor de Biserica Ortodoxă Rusă din Afara Hotarelor și este cinstit de ortodocși în toată lumea. Este pomenit la 13 iulie.

Copilăria

A văzut lumina zilei la 16 septembrie 1917, în Orenburg, în Rusia. Tatăl lui, Hugo Schmorell, era medic german, crescut în Imperiul Rus, iar mama, Natalia Vvedenskaia, era rusoaică, fiica unui preot ortodox. A fost botezat în Biserica Ortodoxă. Mama lui a murit de tifos în vremea războiului civil, când el avea doi ani. În 1920 tatăl s-⁠a căsătorit cu o nemțoaică, Elisabeth Hoffman, crescută și ea în Rusia, iar în 1921 familia a fugit din Rusia și s-⁠a mutat la München, când Alexander avea patru ani. A crescut cu frații vitregi, Erich și Natalie, și cu dădaca lui rusoaică, Feodosia Lapșina, care i-⁠a ținut locul mamei. Dădaca nu a învățat niciodată nemțește, de aceea Alexander a crescut bilingv, vorbind de mic și rusa, și germana. Prietenii îi spuneau Șurik. Era creștin ortodox și se socotea și german, și rus; slujea în parohia ortodoxă din München. Când a fost cercetat de Gestapo, a spus că este un credincios al Bisericii Ruse.

Serviciul militar și studiile

După bacalaureat a fost chemat în Serviciul de Muncă al Reichului, apoi în Wehrmacht. În 1937, deși se înscrisese voluntar, a avut în ultimul moment ezitări și a refuzat să jure credință lui Hitler, dar a fost primit totuși. În 1938 a luat parte la Anschluss și la intrarea în Cehoslovacia. După armată, în 1939 a început să studieze medicina, la Hamburg, iar în toamna lui 1940 s-⁠a întors la München, unde l-⁠a cunoscut pe Hans Scholl, prin prietenul lui de o viață, Christoph Probst. Era înzestrat pentru artă, iubea cultura rusă, poezia și sculptura.

Trandafirul Alb

În iunie 1942, Schmorell și Hans Scholl au început mișcarea de rezistență „Trandafirul Alb”. Lupta lor era simplă, dar primejdioasă: scriau manifeste. Cu multe citate din Biblie, din Aristotel, din Novalis, Goethe și Schiller, manifestele se adresau celor pe care ei îi socoteau elita culturală a Germaniei. Erau lăsate în cărțile de telefon din cabinele publice, trimise prin poștă profesorilor și studenților și duse de curieri la alte universități. În vara lui 1942, Schmorell, cu Hans Scholl, Willi Graf și Jürgen Wittenstein, a fost trimis ca sanitar pe frontul de răsărit, în regiunea Gjatsk, până în noiembrie, iar activitatea grupului a încetat în acest timp. În Rusia s-⁠a simțit ca acasă. Deși se născuse acolo, nu avea amintiri din patrie, căci plecase la patru ani. Noaptea se strecura din tabără cu prietenii și mergea la casele țăranilor ruși, unde lua parte la sărbătorile lor. În august 1942 s-⁠a îmbolnăvit de difterie și nu a spus nimic părinților decât după ce s-⁠a vindecat. A plecat din Rusia la 31 octombrie 1942 și s-⁠a gândit la dezertare, dar a renunțat. În decembrie 1942 a căutat legătura cu profesorul Kurt Huber și împreună au scris al cincilea manifest, „Chemare către toți germanii”, pe care Schmorell l-⁠a răspândit în orașele Austriei.

Arestarea și mucenicia

După arestarea lui Hans și a Sophiei Scholl, în februarie 1943, Gestapo-⁠ul a dat un anunț cu semnalmentele lui și promisiunea a o mie de mărci pentru cel ce va da vești despre el. A izbutit câtva timp să se ascundă. La 24 februarie 1943, în timpul unui bombardament, a fost recunoscut în adăpostul antiaerian unde se ascundea și a fost denunțat de Alois Pitzinger, pe care îl portretizase mai înainte. A fost arestat îndată. A fost judecat împreună cu Willi Graf și cu profesorul Huber, la 19 aprilie, și condamnat la moarte. A fost executat prin decapitare, la 13 iulie 1943, la München. Biserica Ortodoxă Rusă din Afara Hotarelor l-⁠a proslăvit în februarie 2012, iar el a fost cel dintâi nou mucenic al diasporei ruse proslăvit de comun acord de Biserica din Afara Hotarelor și de Patriarhia Moscovei, după reluarea comuniunii lor, în 2007.