Mildred

Sfânta Cuvioasă Mildred, numită și Mildrith, a fost stareță anglo-⁠saxonă a mănăstirii Minster-⁠in-⁠Thanet, în Kent, la sfârșitul secolului al VII-⁠lea și începutul secolului al VIII-⁠lea. După adormire a fost trecută în rândul sfinților, iar moaștele ei au fost mutate la Canterbury în 1030. Este pomenită la 13 iulie.

Era fiica lui Merewalh, regele Magonsaete, o regiune asemănătoare cu Herefordshire de azi, subregat al Merciei. Mama ei se numea Domne Eafe, numită uneori Sfânta Eormenburga, strănepoată a regelui Æthelberht al Kentului, și apare în „Legenda regală a Kentului”, numită și „Legenda lui Mildrith”. Surorile ei, Milburga de la Much Wenlock și Mildgyth, sunt și ele socotite sfinte. Familia mamei avea legături strânse cu stăpânitorii merovingieni ai Galiei, și se spune că Mildrith a primit educația la mănăstirea regală Chelles. A intrat la mănăstirea Minster-⁠in-⁠Thanet, întemeiată de mama ei, și a ajuns acolo stareță cel mai târziu în 694. Mai multe biserici din Pas-⁠de-⁠Calais, între care la Millam, îi poartă numele, ceea ce arată că legăturile ei cu Galia au rămas. A adormit la Minster-⁠in-⁠Thanet, după 732, și a fost îngropată în biserica mănăstirii Sfânta Maria. În secolul al XI-⁠lea, Goscelin a scris viața ei, iar o lucrare din 1516 îi dă o istorisire amplă.

Urmașa ei în stăreție, Eadburg, care purta corespondență cu Sfântul Bonifaciu, a zidit o nouă biserică, închinată sfinților Petru și Pavel, și a mutat acolo moaștele, cel târziu în 748. Racla a ajuns loc de pelerinaj, iar Mildrith, o ocrotitoare iubită a locului. Ultima stareță, Leofruna, a fost prinsă de danezi în 1011, iar mănăstirea a fost părăsită. În 1030 moaștele, cu mare împotrivire a localnicilor, au fost mutate la mănăstirea Sfântul Augustin din Canterbury, eveniment pomenit la 18 mai. Biserica Sfânta Mildred din Canterbury datează din acea vreme. În secolul al XI-⁠lea o parte din ele au fost dăruite unei biserici din Deventer, în Olanda. În 1881 papa Leon al XIII-⁠lea a reintrodus oficial sărbătoarea ei. În 1937 mănăstirea de la Minster a fost cumpărată de maici benedictine de la mănăstirea Sfânta Walburga din Eichstätt și, în 1953, a fost adusă acolo o părticică din moaștele ei.