Anastasie din Paramithia

Sfântul Nou Mucenic Anastasie din Paramythia (Paramithia) s-⁠a născut în Paramythia, în Thesprotia (Epir), în vremea stăpânirii turcești, în jurul anului 1730, și a fost decapitat la 18 noiembrie 1750, lângă o mănăstire din apropierea orașului. Este cinstit în Biserica Greciei. Izvorul sârbesc îl pomenește la 18 noiembrie (1 decembrie după calendarul nou); izvorul grecesc nu dă ziua. Biserica Sfântului Anastasie se află la Paramythia.

După hagiografia lui, pe când se afla pe câmp cu alți creștini și cu sora lui, aceasta a fost atacată de tineri musulmani în fruntea cărora era fiul pașei, Musa, care au încercat să o necinstească. Anastasie s-⁠a luptat cu ei și i-⁠a dat surorii lui prilej să fugă. După episcopul Grigorie al Mesaoriei, atacul a fost îndreptat împotriva multor tinere creștine. Musulmanii au socotit fapta lui o insultă și au dat de știre pașei, spunând că Anastasie i-⁠a atacat și că a făgăduit să-⁠și schimbe credința și să devină musulman. S-⁠a poruncit arestarea și întemnițarea lui Anastasie. Pașa, tatăl lui Musa, a încercat să-⁠l convingă să treacă la islam, dându-⁠i în schimb libertatea și daruri bogate. Anastasie a refuzat, așa că a fost supus în fiecare zi la chinuri. Izvorul sârbesc spune că a răspuns că nu a spus niciodată așa ceva, că s-⁠a născut creștin și va muri creștin cu ajutorul Domnului Hristos.

Musa s-⁠a simțit vinovat că a pricinuit chinuirea lui Anastasie. Într-⁠o zi l-⁠a vizitat pe ascuns în temniță și a văzut în vedenie doi îngeri stând lângă Anastasie. Anastasie i-⁠a lămurit musulmanului vedenia și l-⁠a învățat despre credința creștină. Fiindcă sfântul nu se dădea înfrânt de chinuri și nu își schimba credința, s-⁠a poruncit tăierea capului lor, ceea ce s-⁠a și făcut la 18 noiembrie 1750, în afara Paramythiei, lângă o mănăstire. Moaștele lui au rămas la locul execuției, neîngropate, pentru că pașa le oprise creștinilor să se apropie de ele; mulți au văzut noaptea o lumină coborând din cer peste sfintele moaște. Într-⁠o noapte mucenicul i s-⁠a arătat pașei în vis și i-⁠a poruncit cu amenințări să dea trupul unei mănăstiri din apropiere. Înspăimântat, pașa i-⁠a înștiințat pe monahi, iar aceștia, cu lumânări și cântări de înmormântare, au îngropat rămășițele mucenicului în mănăstire. După aceste mărturii, fiul pașei, Musa, a primit creștinismul și a fost botezat la Veneția cu numele Dimitrie, apoi s-⁠a călugărit la Corfu cu numele Daniil, până la sfârșitul vieții lui.