Arhip

Sfântul Apostol Arhip, unul dintre cei șaptezeci, a fost un creștin din Colose, pe care Sfântul Pavel îl numește împreună-⁠ostașul său. Este pomenit în Epistola către Filimon și în Epistola către Coloseni. După tradiție a fost episcop al Laodiceei și a murit pentru Hristos. Biserica Ortodoxă îi pomenește amintirea la 19 februarie, împreună cu Filimon și Apfia la 22 noiembrie, iar în soborul celor șaptezeci de apostoli la 4 ianuarie.

În Noul Testament

Numele Arhip înseamnă în greacă „stăpânul cailor”. În Epistola către Filimon (versetul 2), Pavel scrie lui Filimon, Apfiei și „lui Arhip, împreună-⁠ostașul nostru”, și Bisericii din casa lor. În Epistola către Coloseni (4, 17), Pavel îi trimite vorbă prin Biserică: „Ia seama la slujirea pe care ai primit-⁠o în Domnul, ca s-⁠o împlinești”. Așadar Arhip avea o sarcină în Biserică, probabil la Colose, pe care Pavel îl îndemna s-⁠o ducă la capăt. Noul Testament nu mai spune nimic despre el.

După tradiție

Constituțiile apostolice din veacul al IV-⁠lea îl numesc pe Arhip întâiul episcop al Laodiceei din Frigia. O altă tradiție îl numără între cei șaptezeci de ucenici pe care Domnul i-⁠a trimis în Luca 10. Sinaxarul grecesc spune că Pavel l-⁠a adus la credință la Colose și că râvna lui l-⁠a făcut curând împreună-⁠ostaș al dascălului său.

Povestirile despre moartea lui diferă. În sinaxarul de la 19 februarie, a fost prins din porunca unui guvernator, Androcle, și a refuzat să aducă jertfă idolilor. L-⁠au dezbrăcat, l-⁠au îngropat până la brâu într-⁠o groapă, l-⁠au străpuns cu ace și, pentru că tot mărturisea cu glas tare pe Hristos, l-⁠au omorât cu pietre. Sinaxarul de la 22 noiembrie, comun cu Filimon și Apfia, spune că în timpul unei sărbători păgâne, în prigoana lui Nero, o mulțime a năvălit în adunarea creștinilor. Arhip a fost bătut și înjunghiat cu cuțite și a murit pe drumul spre judecată, iar Filimon și Apfia au fost uciși cu pietre din porunca guvernatorului. Acestea sunt tradiții, iar istoricii nu le pot confirma.

Cinstirea

Biserica îl pomenește la 19 februarie și la 22 noiembrie, împreună cu Filimon, Apfia și Onisim. Biserica Catolică îl cinstește la 20 martie.