Filotheia din Atena

Sfânta Cuvioasă Muceniță Filotheia (Filofteia) din Atena a fost o monahă greacă din Atena aflată sub stăpânire otomană, cunoscută pentru marea ei milostenie, și a murit în urma bătăilor primite de la turci, la 19 februarie 1589. Biserica o pomenește la 19 februarie și o socotește ocrotitoarea Atenei.

S-⁠a născut la 21 noiembrie 1522, la Atena, cu numele Revula (Rigula) Venizelu, în familia bogată și vestită a Venizelilor, ca fiică a lui Angelos Venizelos și a Siriginei Paleologhina, amândoi din vechi familii bizantine. Părinții nu aveau copii și, după rugăciune fierbinte, mama ei a născut o fată. A crescut în credință și cu minte aleasă. La paisprezece ani a fost măritată, împotriva voinței ei, cu nobilul Andrea Hilas, mult mai în vârstă, care o chinuia. A rămas văduvă la șaptesprezece ani, frumoasă și bogată, iar părinții au stăruit să se mărite din nou; ea a spus că vrea să urmeze viața de nevoință și a rămas acasă, în rugăciune. Averea familiei i-⁠a îngăduit să facă fapte de milostenie și, încă tânără, s-⁠a bucurat de dragostea și respectul obștii. După moartea părinților ei, în 1549, a rămas stăpână pe întinse proprietăți. A primit tunderea cu numele Filotheia și, în jur de 1551, a întemeiat o mănăstire de maici, închinată Sfântului Apostol Andrei, în curtea casei părintești; a intrat întâi între maici ca egumenă, cu alte fete din familii vestite din Atena, în jur de o sută cincizeci. Acolo maicile învățau pe fete lucrul de mână, țesutul, treburile casei și bucătăria; Filotheia a ridicat și o școală pentru fete și băieți. A întemeiat o a doua mănăstire, mai retrasă, la Patisia.

Amintită mai ales pentru marea ei milostenie, a ridicat ospicii, case pentru bătrâni și școli, și a lucrat în Atena și pe insulele Egeei. A făcut un lucru care a stârnit uneori împotriviri: a răscumpărat grecii luați robi de turci, mai ales femeile duse în haremuri. A adăpostit tinere, unele însărcinate, și, deși era urmărită de turci, le-⁠a ajutat să scape în taină la Tzia, Andros, Egina și Salamina. Într-⁠o scrisoare din 22 februarie 1583 către Senatul venețian a cerut ajutor bănesc pentru datoriile pe care le avea față de turci, din răscumpărări, dări, mită și impozite. Mănăstirile ei au fost adesea jefuite. Patru femei robite în haremuri au fugit la ea; au fost găsite, iar Filotheia a fost bătută și dusă la judecător, care a închis-⁠o. Prieteni au intervenit și l-⁠au plătit pe guvernator pentru eliberarea ei. Pe măsură ce faima ei creștea, creștea și ura împotriva ei. La 3 octombrie 1588, în vremea privegherii de seară (praznicul Sfântului Dionisie Areopagitul), patru mercenari otomani au pătruns în mănăstirea de la Patisia și au bătut-⁠o crunt. A rămas la pat și a murit în urma rănilor, la Kalogreza, la 19 februarie 1589. La puțină vreme după moarte a fost trecută între sfinți, în vremea patriarhului Matei al II-⁠lea. Moaștele ei se păstrează în altarul catedralei mitropolitane din Atena. Casa părintească din cartierul Plaka, în Atena, este probabil cea mai veche casă din oraș.