Avraam din Minuf

Cuviosul Avraam din Minuf (Avraam Egipteanul) a fost monah și sihastru din Egipt, sfânt al Bisericii Copte din veacul al IV-⁠lea. Biserica Coptă îl pomenește la 21 mai (30 Baouna după calendarul egiptean). Cinstirea lui nu este una a Ortodoxiei calcedoniene, de aceea îl menționăm ca sfânt cinstit mai ales de Biserica Coptă. Tot ce se știe despre viața lui vine din Sinaxar, iar unele întâmplări cu el au intrat în Apoftegmele Părinților egipteni.

S-⁠a născut la Minuf, în Deltă, din părinți creștini care aveau un loc înalt în lume. Nu se știe la ce vârstă a intrat în viața monahală. După textul vechi, când a crescut a mers în ținutul Akhmim, la marele Pahomie, care i-⁠a dat veșmântul monahal, și a rămas acolo douăzeci și trei de ani. Alt izvor spune că la douăzeci și trei de ani a devenit ucenic al lui Agaton Tăcutul și a rămas la bătrân șaisprezece ani. Izvoarele nu se potrivesc: unul îl pune la Pahomie douăzeci și trei de ani, iar apoi șaisprezece ani sihastru într-⁠o peșteră, celălalt îl pune șaisprezece ani la Agaton.

După versiunea cea dintâi, apoi a cerut îngăduința să plece și să trăiască ca sihastru într-⁠o peșteră, unde a stat șaisprezece ani, ieșind din ea numai ca să se împărtășească o dată la doi sau trei ani. Avea în slujba lui doar un frate mirean, care făcea plase de pescuit și le vindea ca să-⁠i cumpere fasole, iar cu restul banilor dădea milostenie. După altă versiune, la început nu a primit voturile monahale; din porunca fraților pleca din pustie în valea Nilului, pescuia și, cu banii din vânzare, aproviziona chinovia cu fasole. Tovarășul lui de mănăstire era Teodor, ucenic al lui Pahomie cel Mare.

Când Avraam a simțit că moartea se apropie, l-⁠a chemat pe avva Teodor, ucenicul lui Pahomie, apoi s-⁠a culcat cu fața spre răsărit. A fost îngropat de monahi în cimitirul mănăstirii. Pomenirea lui Teodor arată că Avraam a trăit către sfârșitul veacului al IV-⁠lea.