Dimitrie al Alexandriei

Sfântul Dimitrie al Alexandriei a fost al doisprezecelea episcop și patriarh al Alexandriei, păstorind Biserica din Egipt aproximativ patruzeci și doi de ani, din 189 până în 231 sau 232. Este primul episcop alexandrin despre care se păstrează știri sigure, iar Biserica îl pomenește ca organizator al vieții ei liturgice și al școlii catehetice, dar și pentru legătura sa încercată cu Origen.

Alegerea

După Sinaxarul copt, Dimitrie era plugar și a viețuit cu soția sa în feciorie patruzeci și șapte de ani, până a fost ales episcop. Patriarhul Iulian, bolnav, ar fi primit o vedenie în care i se spunea că urmașul său va veni la el cu un ciorchine de struguri, într-⁠o vreme când nu era sezonul lor. A doua zi a venit un plugar cu numele Dimitrie, aducând episcopului un ciorchine de struguri și cerându-⁠i binecuvântarea, iar el a fost vestit episcop. Potrivit izvoarelor, a fost hirotonit înainte de Paști, în 189.

Păstorirea

În vremea lui, scaunul Alexandriei a devenit o instituție de mare însemnătate, a cărei autoritate era recunoscută în Egipt și în afară. Dimitrie a dorit să așeze un calendar liturgic al posturilor și sărbătorilor și a luat parte la disputa privind calculul Paștilor, fiind, după tradiția alexandrină, cel dintâi care a aplicat o metodă de calcul pentru data Paștilor; Biserica Alexandriei a rămas credincioasă acestei rânduieli. Sfântul Ieronim pomenește că ar fi trimis pe Pantenos într-⁠o misiune în India. Școala catehetică din Alexandria s-⁠a statornicit, cu sprijinul lui, ca instituție de învățământ de sine stătătoare.

Dimitrie și Origen

Când Clement a părăsit Alexandria, în jurul lui 203, Dimitrie l-⁠a pus în fruntea școlii pe Origen, care avea atunci aproximativ optsprezece ani. L-⁠a sprijinit la început și i-⁠a prețuit învățătura, trimițându-⁠l chiar în Arabia, la invitația unui dregător. După ce împăratul Caracalla a jefuit Alexandria în 215, Origen a fugit la Cezareea Palestinei, unde episcopii l-⁠au rugat să țină predici în biserică. Dimitrie s-⁠a mâniat, spunând că unui mirean nu-⁠i este îngăduit să predice, deși episcopii Alexandru al Ierusalimului și Teoctist al Cezareei au adus pilde în apărarea lui, și l-⁠a chemat înapoi. În 230, trimis de Alexandria să rezolve o dispută în Ahaia, Origen a trecut prin Palestina și acolo a fost hirotonit preot. Dimitrie a socotit aceasta o ieșire de sub ascultare, iar relația lor s-⁠a răcit. În 232 a convocat un sinod care l-⁠a alungat pe Origen și a trimis bisericilor osândirea comportării lui. Roma a primit hotărârea, dar Cezareea, Fenicia, Arabia și Ahaia au pus-⁠o la îndoială. Istoricii bănuiesc că a contat și gelozia personală.

După aceea Dimitrie a încredințat școala lui Heraclas, ucenicul și tovarășul lui Origen; poate că acesta a fost ultimul său act de episcop.

Adormirea

Dimitrie a murit la vârsta de 105 ani, în 231 sau 232, după patruzeci și doi de ani de păstorire. Este socotit al doilea întemeietor al Bisericii Alexandriei, pentru lucrarea lui de organizare a ierarhiei din Egipt. Este prăznuit la 9 octombrie.