Gunther de Boemia

Sfântul Cuvios Gunther a fost pustnic și sol bavarez, născut în jurul anului 955, care a trăit în Pădurea Bavariei și în Boemia și a adormit în 1045. A avut un rol de seamă în istoria timpurie a Boemiei și a Ungariei, prin legăturile bune cu stăpânitorii lor. Este cinstit în Cehia, Germania și Ungaria. Este pomenit la 9 octombrie, în martirologiul roman din 2004. Nu a fost canonizat oficial.

S-⁠a născut într-⁠o familie nobilă, înrudită cu dinastia imperială Otonidă și cu Arpadienii maghiari, fiu al unui conte din Turingia, iar pe linia mamei nepot de fiică a marelui cneaz Géza al Ungariei. A trăit prima parte a vieții la curte, în plăceri lumești și intrigi. În 1005, la vârsta de cincizeci de ani, a fost convertit de Gotthard de Hildesheim, egumenul de Hersfeld, mai târziu episcop de Hildesheim, și a hotărât să intre în monahism, ca să-⁠și ispășească greșelile. Cu învoirea moștenitorilor, a lăsat toate bunurile mănăstirii Hersfeld, păstrând dreptul de a înzestra mănăstirea Göllingen. În 1006 a făcut un pelerinaj la Roma, iar în anul următor a făcut voturile ca frate laic la mănăstirea Niederaltaich, în fața egumenului Gotthard. A contribuit la civilizarea ținutului, tăind păduri și semănând câmpuri. Curând, a cerut stăruitor să conducă mănăstirea Göllingen, dar s-⁠a îmbolnăvit și nu s-⁠a înțeles cu monahii, iar treburile mănăstirii au ajuns într-⁠o stare grea. Prin sfatul blând și mustrări aspre ale lui Gotthard, ambițiile i-⁠au fost potolite, iar el s-⁠a întors la starea smerită de la Niederaltaich.

În 1008 s-⁠a retras într-⁠un loc sălbatic și abrupt lângă Lalling, în Pădurea Bavariei, să trăiască în pustnicie. În 1011 a pătruns mai departe spre nord în pădure, cu câțiva tovarăși, și s-⁠a așezat la Rinchnach, unde a zidit chilii și o biserică a Sfântului Ioan Botezătorul, apoi o mănăstire benedictină. Se spune că a primit darul cunoașterii revărsate și a fost un predicator puternic, deși nu avea învățătura obișnuită a Bisericii și poate nu știa să scrie și să citească. Biograful său, Wolfher, care l-⁠a cunoscut bine, povestește că predicile lui despre ocrotitorul său, Sfântul Ioan Botezătorul, scoteau lacrimi tuturor. A vizitat des pe ruda sa, regele Ungariei, de la care a obținut sume mari pentru săraci și l-⁠a îndemnat să zidească biserici și mănăstiri. În 1029, împăratul Conrad al II-⁠lea a înzestrat mănăstirea Rinchnach. La bătrânețe, stăpânitorii Imperiului, ai Boemiei, ai Ungariei și ai Poloniei îl respectau. Aceasta i-⁠a îngăduit să mijlocească în 1040 în conflictul dintre ducele Břetislav I al Boemiei și regele Henric al III-⁠lea. A fost probabil prezent la înfrângerea germană de la Brůdek, în 22 sau 23 august 1040, și a condus delegația ce a negociat cu Břetislav la Chlumec.

A adormit la aproximativ nouăzeci de ani, în pustnicia de pe muntele Březník, azi în Prášily, în sud-⁠vestul Boemiei, la 9 sau 10 octombrie 1045, în brațele ducelui Břetislav și ale episcopului Šebíř al Pragăi. A fost îngropat la mănăstirea Břevnov, dar rămășițele lui au fost nimicite de husiți în 1420. Cărarea Sfântului Gunther, un traseu de drumeție, merge de la mănăstirea Niederalteich, prin Rinchnach și Guntherstein, în Boemia, până în satul Dobrá Voda, unde se află singura biserică din lume închinată lui, ridicată între 1706 și 1734 și renovată în 1995.