Etelburga de Faremoutiers

Sfânta Cuvioasă Etelburga de Faremoutiers (Æthelburh, numită și Aubierge) a fost prințesă anglo-⁠saxonă și stareță a mănăstirii de la Faremoutiers, în Galia. A adormit la 7 iulie 664.

Era una dintre fiicele regelui Anna al Angliei de Răsărit, probabil din afara căsătoriei. Surorile ei au fost Sfintele Withburga, Seaxburh și Æthelthryth, ultimele două stareplate ale Elyului, și Saethryth, stareță la Faremoutiers. Æthelburh și Saethryth au fost trimise la mănăstirea de maici din Faremoutiers, din regatul franc, pentru educație, fiindcă, după spusa lui Beda Cinstitul, mănăstirile erau pe atunci puține în Anglia, iar englezii care voiau viață monahală se duceau de obicei pe continent. Acolo au primit amândouă veșmântul monahal. Æthelburh a ajuns stareță în jurul anului 660, după moartea surorii sale vitrege, a treia stareță a mănăstirii.

A început zidirea unei biserici închinate celor Doisprezece Apostoli, rămasă neterminată la moartea ei, în 664, și a fost îngropată în ea, la cererea sa. După șapte ani, în 671, obștea a mutat moaștele în biserica Sfântul Ștefan din apropiere și a găsit trupul neputrezit. Este pomenită la 7 iulie, ca sfântă a Bisericii nedespărțite, după calendarul pe stil nou.