Eugeniu și Macarie

Sfinții Eugeniu și Macarie, înscriși în registrul nostru ca mucenici din Mauritania, sunt, potrivit OCA, preoți mărturisitori ai Bisericii Antiohiei, care au pătimit în vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363). Sunt pomeniți la 19 februarie.

Fiind aduși la judecata împăratului pentru că au refuzat să ia parte la orgiile păgâne, cei doi preoți l-⁠au mustrat cu îndrăzneală pentru lepădarea lui și au fost supuși la chinuri crunte, pe care le-⁠au îndurat cu rugăciune și bucurie duhovnicească. După chinuri au fost trimiși în surghiun la Oasim, o oază din deșertul Arabiei, unde au vrut să se așeze pe un deal. Localnicii i-⁠au avertizat să părăsească imediat locul, pentru că acolo trăia un șarpe uriaș. Sfinții au cerut să li se arate locul, iar prin rugăciunea lor o fulgerare a lovit peștera și a prefăcut monstrul în cenușă.

Eugeniu și Macarie au locuit în peștera aceea. Mărturisitorii s-⁠au rugat să moară împreună, iar Domnul le-⁠a ascultat rugăciunea: au murit în 363, în același timp.