Eustatie al Apsiliei

Sfântul Mucenic Eustatie al Apsiliei a fost un mare om al Apsiliei, în Abhazia, executat în jurul anului 740 pentru credință, la Harran. Este socotit primul abhaz a cărui sfințenie a fost recunoscută de toată Biserica, de cea de Apus și de cea de Răsărit. Este unul dintre cei mai cinstiți sfinți ai Abhaziei de azi și este socotit apărătorul și ocrotitorul ei ceresc. Izvoarele noastre nu dau o zi sigură de pomenire.

Beatul Eustatie a fost fiul patriciului Marin, „cel mai ales și întâi între apsili”. S-⁠a născut în vremea lui Iustinian al II-⁠lea. În ziua a opta, Marin a botezat pruncul în vechea biserică a principalei sale cetăți, Țibilium, dându-⁠i numele Sfântului Eustatie Plachida, ostaș viteaz care a primit cununa muceniciei la începutul secolului al II-⁠lea, în vremea împăratului Traian.

Sfântul a stăpânit Apsilia la începutul veacului al VIII-⁠lea. În 738, arabii sub comanda lui Suleiman, fiul califului Hișam, au năvălit în Apsilia muntoasă. Eustatie a fost prins de arabi la luarea cetății Sideron, în părțile Țebeldei de azi. Doi ani cneazul abhaz a fost ținut în robie în vechiul oraș Harran din Mesopotamia. În tot acest timp arabii au încercat să-⁠l silească să treacă la islam. Neizbutind, l-⁠au osândit la moarte, prin porunca stăpânitorului țării, Suleiman ibn Isam, în anul 740. Mormântul sfântului mucenic a ajuns loc de pelerinaj pentru creștini, care veneau la moaștele lui și primeau vindecări. În multe izvoare grecești, latine și siriace este numit mucenicul din Harran. După tradiție, sfântul a ridicat la Țebelda o biserică închinată marelui mucenic Eustatie Plachida, împodobind catapeteasma cu plăci de piatră.