Menna din Lorena

Sfânta Muceniță Menna din Lorena (numită și Manna) a fost o fecioară din Lorena, numărată între primii sfinți ai episcopiei Toul, din provincia Belgica prima. A murit mucenicește la 3 octombrie 362, în locul numit Fontenet, în Puzieux, Vosges, în prigoana de pe vremea împăratului Iulian. Pomenirea ei este la 3 octombrie și la 15 mai. Este sfântă a Bisericii Romano-⁠Catolice; izvoarele noastre nu amintesc o cinstire ortodoxă.

În Fontenet s-⁠a păstrat o capelă în care se odihnesc moaștele sfintei. La Poussay, în locul unei vechi mănăstiri, aflat în comuna Mirecourt, al cărei ocrotitor este sfânta Menna, se află copacul sfintei Menna, care amintește de viața ei. A fost legată de sfinții Eucharie și Elaptiu.

După „Viața sfintei Menne”, ea a fost fiica guvernatorului Baccius și a unei femei numite Litrude sau Lientrude, și sora mai mică a sfinților cefalofori Elof, Eucharie și Libera, precum și a Susanei și a Odei. Sfânta Menna este pomenită la 3 octombrie și la 15 mai, în ziua mutării moaștelor ei la mănăstirea Poussay, făcută în 1026 de episcopul Bruno de Toul. Astăzi această pomenire este uneori mutată în a doua duminică din mai.

Sfânta Menna s-⁠a botezat și și-⁠a primit creșterea duhovnicească, se pare, de la Sanctissimus, episcopul de Châlons. Dorea să primească tunderea monahală, dar tatăl ei se împotrivea, căci avea de gând s-⁠o mărite. Duhovnicul nu i-⁠a dat binecuvântare să-⁠l calce pe tatăl ei. Dar, după tradiție, s-⁠a arătat un înger al Domnului, care a tuns-⁠o monahie. A început să trăiască zăvorâtă între Poussay și Puzieux: mai întâi la Blénod-⁠lès-⁠Toul, apoi în locul numit Fontenet.

Este cinstită în multe locuri, biserici și capele, între care Blénod-⁠lès-⁠Toul, Crantenoy, Poussay, Brigmémont și altele, precum Deycimont și Madecourt. Unii socotesc viața păstrată a sfintei Menna neverosimilă.