Eustațiu din Țebelda și georgienii mucenici la Harran

Sfântul mucenic Eustațiu din Țebelda (numit și Eustațiu Apsilianul sau Eustațiu din Harran, † 740) a fost cneaz al Apsiliei, ținut din vestul Georgiei, azi în Abhazia, prins de arabi și mort ca mucenic la Harran, în Mesopotamia, împreună cu mulți alți georgieni și creștini. Este pomenit la 14 (27) martie în calendarul Bisericii Georgiei și este cinstit de credincioși ca sfânt.

Era fiul patriciului Marin, „cel mai de seamă și cel dintâi între apsili”. S-⁠a născut pe vremea împăratului Iustinian al II-⁠lea și a fost botezat de tatăl său, în a opta zi, în vechea biserică a cetății lui principale, Țibilium, primind numele Sfântului Eustațiu Placida, războinic viteaz care a primit cununa muceniciei la începutul secolului al II-⁠lea, pe vremea lui Traian. A condus Apsilia în prima parte a secolului al VIII-⁠lea. În 738 arabii, sub conducerea lui Suleiman, fiul califului Hișam, au pătruns în Apsilia muntoasă. Eustațiu a fost luat prizonier cu prilejul cuceririi cetății Sideron, în zona Țebeldei de azi.

Doi ani a fost ținut în temniță în orașul Harran, din Mesopotamia, unde arabii au încercat să-⁠l silească să primească islamul. Neizbutind, l-⁠au osândit la moarte, la porunca stăpânitorului ținutului, Suleiman ibn Isam, în 740. Cronografia lui Teofan Mărturisitorul amintește că în anul 740 arabii au ucis pe prizonierii creștini din orașele stăpânirii lor. Mormântul sfântului mucenic a ajuns loc de pelerinaj pentru creștinii care veneau la moaștele lui și se vindecau. Izvoare grecești, latine și siriace îl numesc mucenicul din Harran. Se spune că el a ridicat la Țebelda o biserică închinată Sfântului Mare Mucenic Eustațiu Placida, împodobind catapeteasma cu plăci de piatră. Este socotit unul dintre cei mai cinstiți sfinți din Abhazia de azi, apărătorul și ocrotitorul ei.