Filip de la Rabanga

Cuviosul Filip de la Rabanga a fost întemeietorul și egumenul unei mănăstiri din regiunea Vologda, mort la 15 noiembrie 1457. Este pomenit la 15 noiembrie. Izvoarele nu păstrează știri despre originea lui, nici despre locul și vremea nașterii.

Primele lui nevoințe s-⁠au săvârșit la mănăstirea Glușița, unde a primit monahismul; pe atunci egumen era nevoitorul Dionisie de la Glușița. După moartea lui Dionisie, în 1437, Filip a rămas o vreme sub urmașul acestuia, Amfilohie, dar, împovărat de mulțimea frăției, a hotărât să plece din mănăstire și, departe de orice locuință, la cotul râului Rabanga Suhona, la 32 de verste spre nord-⁠est de Vologda, și-⁠a ridicat o chilie. Singurătatea lui a fost în curând tulburată: locuitorii din jur au început să vină la el, unii pentru sfaturi și rugăciuni, alții căutând viața singuratică; așa s-⁠a strâns încetul cu încetul o frăție. La cererea acestei frății, Filip a cerut arhiepiscopului Efrem al Rostovului binecuvântarea de a ridica o biserică și o mănăstire la Rabanga. Arhiereul a dat binecuvântarea, l-⁠a înzestrat pe Filip cu cele de trebuință pentru sfințirea bisericii și l-⁠a pus egumen al noii mănăstiri. Biserica a fost sfințită în cinstea Schimbării la Față a Domnului în 1447 și s-⁠a întemeiat mănăstirea Schimbarea la Față de la Rabanga.

După zece ani, la 15 noiembrie 1457, Filip s-⁠a săvârșit. Trupul lui a fost îngropat lângă biserică, unde se află sub lespede. În 1564 Ivan cel Groaznic a dăruit mănăstirii moșii. În 1744 s-⁠a zidit peste moaștele lui Filip o biserică de piatră cu două niveluri, închinată Schimbării la Față a Domnului. Mănăstirea a existat până în 1764, când a fost prefăcută în biserică de parohie a satului Rabangskaia Sloboda. Biserica a fost aruncată în aer în anii 1930.