Filip I al Moscovei

Sfântul Ierarh Filip I a fost mitropolit al Moscovei și al întregii Rusii între 1464 și 1473, al treilea mitropolit pus la Moscova fără încuviințarea patriarhului ecumenic al Constantinopolului. Biserica Rusă l-⁠a canonizat și îl pomenește la 5 aprilie, ziua adormirii, și la 27 mai, în Soborul sfinților Moscovei.

Începuturile

După istoricul arhimandritul Macarie (Veretennikov), s-⁠a născut în Imperiul Bizantin, la începutul veacului al XV-⁠lea. A fost cleric-⁠funcționar patriarhal și a trăit la Constantinopol. La tunderea în monahism a primit numele Filip, după Sfântul Apostol Filip. A ajuns în Rusia, se pare, după moartea mitropolitului Fotie (după 1431) și a rămas multă vreme acolo, s-⁠a rusificat, iar amintirea obârșiei lui grecești aproape s-⁠a pierdut. În 1455 este pomenit ca episcop al Suzdalului; în februarie 1459 a luat parte la hirotonia arhiepiscopului Iona al Novgorodului, iar în 1461 la înălțarea în scaunul Moscovei a arhiepiscopului Teodosie al Rostovului. În 1464, în unanimitate, a fost ales urmaș al mitropolitului Teodosie, care l-⁠a și recomandat, și la 11 noiembrie 1464 a fost așezat în scaunul mitropolitan al Moscovei.

Păstorirea

Mitropolitul Filip a luat parte nu numai la treburile Bisericii, ci și la politica internă a marelui cneaz al Moscovei. În 1470 a scris o scrisoare către Novgorod, în care îi ruga pe locuitori să fie credincioși Moscovei, privind de data aceasta doar latura politică. Dar în același an împrejurările l-⁠au silit să trimită la Novgorod și o altă epistolă, în care îi îndemna pe novgorodeni să nu treacă sub stăpânirea mitropolitului litvan și îi mustra aspru pentru interesul lor față de „latinismul” litvan. Mitropolitul Filip a fost împotriva alianței matrimoniale a lui Ivan al III-⁠lea cu Sofia Paleolog, unită cu Roma (după unele izvoare grecești, a ajutat totuși la căsătorie). Letopisețul oficial al marelui cneaz spune că mitropolitul i-⁠a cununat, dar cel neoficial (în Letopisețele Sofia a II-⁠a și Lvov) neagă participarea mitropolitului la ceremonie: a cununat protopopul din Kolomna, Oseea. Filip a fost împotriva primirii la Moscova a legatului papal din alaiul miresei și a amenințat marele cneaz că va părăsi Moscova dacă îi va îngădui venirea, în frunte cu crucea latină; după aceea a ținut cu legatul, episcopul Antonie, discuții teologice care au durat șapte săptămâni.

Sub mitropolitul Filip a început în Kremlinul Moscovei zidirea noii catedrale a Adormirii, cea mai însemnată sfântă bisericească a Bisericii Ruse. Catedrala veche, ridicată de mitropolitul Petru în 1326, era dărăpănată; Filip a tocmit meșteri neexperimentați, și curând după moartea lui clădirea s-⁠a prăbușit; ea a fost zidită din nou de Aristotele Fioravanti, sub mitropolitul Gherontie. În timpul zidirii, în 1472, au fost aflate moaștele sfinților ierarhi Petru, Ciprian, Fotie și Iona, și s-⁠a rânduit pomenirea acestei întâmplări. Mitropolitul Filip a fost postitor și ascet: după moarte, pe trupul lui s-⁠au găsit lanțuri de fier, cu care își smerea trupul. A scris mai multe epistole: către novgorodeni, despre nestrămutarea averilor bisericești; către Viatka, cu îndemn să ajute Moscova în campaniile din Kazan din 1468-1469; două epistole către Novgorod în 1471 împotriva recunoașterii mitropolitului vest-⁠rus; și o epistolă despre iertarea novgorodenilor supuși marelui cneaz după înfrângerea de la Șeloni. Din inițiativa lui, evreul botezat Teodor a tradus din ebraică o carte de „psalmi mirenești” (culegerea Mahzor).

Adormirea și cinstirea

Sfântul Filip a adormit la 5 aprilie 1473, în vârstă de șaptezeci de ani, și a fost îngropat în catedrala Adormirii din Kremlin. La 27 august 1479, când moaștele ierarhilor Moscovei au fost mutate în noua catedrală a Adormirii, s-⁠a văzut că trupul mitropolitului Filip aproape nu se stricase. Spre a se întări sfințenia lui lipseau doar vindecările minunate la racla lui, dar nu s-⁠a pomenit nicio minune, așa că întrebarea canonizării a fost închisă. Mormântul lui din catedrala Adormirii s-⁠a pierdut cu vremea. În 2009, numele lui a fost trecut în Soborul sfinților Moscovei, ca ierarh, cu pomenire la 5 aprilie și 27 mai.