Fris

Fris (Fris de Bassoues, în latină Frisius) este un sfânt războinic din veacul al VIII-⁠lea, cinstit în Aquitania, în departamentul Gers din Franța, ca apărător al ținutului împotriva sarazinilor. A murit în anul 732. Este pomenit la 24 iunie.

După legendă, era cavaler de neam frizon, fiul regelui Radbod al Frisiei și nepot al lui Carol Martel, de care s-⁠a apropiat după ce a trecut la creștinism. În 732 ar fi dat un asalt asupra trupelor sarazine care înaintau în Gasconia, în împrejurimile Lupiac-⁠ului. Silit să se retragă înaintea oștii lui Abd ar-⁠Rahman, s-⁠a oprit la Bassoues, unde și-⁠a adunat din nou oamenii și a dat un al doilea asalt, în care o săgeată l-⁠a lovit în coapsă; calul l-⁠a târât apoi pe pământ. A murit în luptă.

Legenda medievală nu este susținută de izvoare istorice și s-⁠ar putea să fi fost inspirată mai degrabă de cântecele trubadurilor despre regi frizoni legendari decât de hagiografie. Numele lui e cunoscut din veacul al XI-⁠lea. Cinstirea a atins culmea în veacul al XVI-⁠lea și a reînviat după mijlocul veacului al XIX-⁠lea. Mormântul se află în bazilica Saint-⁠Fris din Bassoues, pe drumul Via Tolosana către Santiago de Compostela. Din 2001 este ocrotitorul parohiei Saint-⁠Fris-⁠d'Anglès, iar cultul lui actual se mărginește la patru parohii din Astarac. Îndoieli rămân asupra sfințeniei lui, din lipsa izvoarelor.