Gavriil Fomin

Sfântul Mucenic Gavriil Fomin s-⁠a născut în 1882 în satul Ivacevo din ținutul Zaraisk, în familia țăranului Hariton Fomin. Om adânc credincios, a ajutat pe preot la biserică și a fost paznic, ceea ce îi era comod din pricina situației din casă, fiind necăsătorit. Uneori cânta la strană, la biserica Zaharia și Elisabeta din satul Goretovo, așa că unii, care veneau rar la biserică, credeau că este citeț. A murit în lagăr la 22 aprilie 1942.

În 1925-1926 a trăit în satul Gorodeț din raionul Kolomna și l-⁠a ajutat pe preotul bisericii Sfântul Nicolae. În 1928 i s-⁠a luat dreptul de vot, în 1932 a fost arestat și osândit la trei ani pentru neplata cotelor de cereale către stat. Toată averea, cu casă și anexe, i-⁠a fost confiscată, așa că a rămas, la propriu, fără adăpost. Întors din detenție, s-⁠a așezat în satul Sușkovo din raionul Kolomna, azi Luhovițî, și a început să-⁠l ajute pe preotul Serghie Liubomudrov de la biserica Kazanskaia de acolo.

La 7 septembrie 1938 a fost arestat și învinuit de răspândire de calomnii contrarevoluționare. În aceeași zi anchetatorul i-⁠a adus acuzația că în iunie 1937, în gara Sușkovo, între călători, și în noiembrie 1937 între colhoznici, ar fi vorbit despre apropiata cădere a puterii sovietice. Întrucât Gavriil nu a vrut să recunoască învinuirile mincinoase, au fost chemați martori, între care unii erau colaboratori tainici ai NKVD, care și-⁠au întărit denunțurile scrise. A fost întrebat din nou, dar iar nu a confirmat. Atunci a avut confruntări cu ei, dar și atunci a arătat tărie și curaj. La 2 octombrie 1938 ancheta s-⁠a încheiat, iar în actul de acuzare se spunea că Fomin G. H., interogat ca învinuit, nu s-⁠a recunoscut vinovat, dar este destul de dovedit prin trei mărturii și trei confruntări.

După încheierea anchetei a fost ținut la închisoarea Taganka din Moscova. La 25 aprilie 1939 a fost examinat de un medic, care a stabilit că are tuberculoză la gleznă, ceea ce îi lăsa puține șanse să supraviețuiască în închisoare. Aproape un an mucenicul a stat în temniță, nici osândit, nici achitat, în timp ce autoritățile refăceau sistemul troicilor și reintroduceau ședințele de judecată, ținute tot în secret. Abia la 16 august 1939 a avut loc judecata. În fața judecății, Gavriil a spus că a fost paznic la biserică și uneori a cântat la strană, că nu se recunoaște vinovat, pentru că nu a făcut niciodată acte contrarevoluționare, că nu-⁠i cunoaște pe martori și nu s-⁠a certat niciodată cu ei, că discuțiile arătate în actul de acuzare nu le-⁠a răspândit nicăieri și că nu a fost niciodată citeț, ci martorii au spus așa pentru că el cânta uneori la strană. În aceeași zi instanța l-⁠a osândit la cinci ani de lagăr de muncă și la trei ani de pierdere a drepturilor civile. Gavriil Haritonovici Fomin a murit la 22 aprilie 1942 în lagărul de concentrare Unjlag al NKVD și a fost îngropat într-⁠un loc necunoscut. Este pomenit la 22 aprilie.