Haralambie din Nicomidia

Sfântul Mucenic Haralambie din Nicomidia este pomenit între mucenicii Evsevie, Haralambie, Roman, Meletie (Teletie) și Cristina, arși în Nicomidia. Calendarul pe care ne sprijinim îi are la 13 iunie (stil nou), dar în cele mai multe calendare bizantine pomenirea lor este la 30 mai: în Sinaxarul Bisericii Constantinopolului de la sfârșitul veacului al X-⁠lea, în Tipicul Marii Biserici din veacurile IX-⁠X, în sinaxarele familiei B și în Sinaxarul lui Petru din anul 1249, a cărui sursă este din veacul al XI-⁠lea.

În sinaxarele bizantine în versuri mucenicii sunt împărțiți în două grupuri: pomenirea lui Roman și a lui Meletie, „tăiați cu sabia”, este la 30 mai, iar a celor „arși”, Evsevie și Cristina, este mutată la 31 mai; numele Cristinei se omite. În această formă pomenirea lor a intrat în Mineiele grecești tipărite și în Sinaxaristul Cuviosului Nicodim Aghioritul. În Martirologiul fericitului Ieronim, la 30 mai sunt pomeniți dregători ai curții din Nicomidia, de aceea arhiepiscopul Serghie (Spasski) a presupus că cei care au pătimit se numără printre creștinii de la curte, ale căror execuții și chinuri au avut loc după cele două incendii din palatul lui Dioclețian din Nicomidia (303). Dar Delehaye, sprijinindu-⁠se pe Calendarul din Cartagina, socotește că „Nicomidia” a apărut prin deformarea numelui provinciei africane Numidia. Manuscrisul de la Patmos al Tipicului Marii Biserici (veacurile IX-⁠X) precizează că mucenicii au fost arși în biserică.

După Sinaxarul Constantinopolului, manuscrisul de la Ierusalim al Tipicului Marii Biserici (veacul al X-⁠lea) și Sinaxarul lui Petru, sinaxa în cinstea mucenicilor se făcea în biserica Sfintei Mari Mucenițe Eufimia, lângă biserica Sfântului Laurențiu din Petria; după manuscrisul de la Patmos, biserica Sfintei Eufimia se afla în cartierul Dexiocratiana. Mucenicii nu se află în calendarul actual al Bisericii Ruse.