Hristina din Nicomidia

Sfânta Muceniță Hristina din Nicomidia este pomenită între mucenicii Evsevie, Haralambie, Roman, Meletie (Teletie) și Hristina, arși în Nicomidia. În calendarul pe care ne sprijinim ziua lor este 13 iunie (stil nou), dar în cele mai multe calendare bizantine ei sunt pomeniți la 30 mai, în Sinaxarul Constantinopolului din veacul al X-⁠lea, în Tipicul Marii Biserici din veacurile IX-⁠X, în sinaxarele familiei B și în Sinaxarul din anul 1249.

Cercetătorii arată că în sinaxarele bizantine în versuri mucenicii sunt împărțiți în două grupuri: Roman și Meletie, „tăiați cu sabia”, la 30 mai, iar Evsevie și Hristina, „arși”, la 31 mai; în acea formă numele Hristinei lipsește, iar așa a intrat pomenirea în Mineiele grecești tipărite și în Sinaxaristul Sfântului Nicodim Aghioritul. Arhiepiscopul Serghie (Spasski) a presupus, după Martirologiul fericitului Ieronim, că pătimitorii se numără între creștinii curții din Nicomidia, uciși după cele două incendii din palatul lui Dioclețian (303), dar Delehaye socotește că „Nicomidia” vine dintr-⁠o deformare a numelui provinciei africane Numidia. Manuscrisul de la Patmos al Tipicului Marii Biserici spune că mucenicii au fost arși în biserică. Adunarea de pomenire se făcea în Constantinopol, în biserica Sfintei Mari Mucenițe Eufimia, lângă biserica Sfântului Laurențiu din Petria. Mucenicii nu se află în calendarul actual al Bisericii Ruse.