Ioan Bîstrov

Sfântul Sfințit Mucenic Ioan Bîstrov, preot, s-⁠a născut în 1888 sau 1889 în satul Semiani din ținutul Vasilsursk, gubernia Nijni Novgorod. Părinții aveau numai fiice și își doreau un fiu, iar mama s-⁠a rugat stăruitor, făgăduind că, dacă se naște băiat, va fi închinat Domnului. Când s-⁠a născut, i-⁠au pus numele Ioan.

În sat, preotul Ioan Flerov ridicase biserica Sfântului Arhanghel Mihail, iar zidirea ei și slujirea râvnitorului păstor au avut o înrâurire însemnată asupra tânărului, care după gimnaziu fusese învățător în satul natal. Treptat, tot mai des își aducea aminte de cuvântul dat de mama lui și tot mai greu îl apăsa gândul că este necredincios față de Dumnezeu. Când a împlinit douăzeci și șapte de ani, i-⁠a spus mamei: „Mamă, trebuie să împlinesc făgăduința. Vreau și eu”. S-⁠a căsătorit, a fost hirotonit și a slujit în satul Sakani din eparhia Nijni Novgorod. Familia a fost fericită, cu opt copii. Părintele era cumpătat și drept cu ei, iar copiii îl iubeau. Nu s-⁠a căit niciodată că a împlinit făgăduința mamei, deși prigoana a îngreunat vremurile. A schimbat mai multe parohii, iar cea din urmă a fost în satul Arapovo, raionul Bogorodsk.

Faima lui de pedagog l-⁠a ocrotit o vreme, dar la sfârșitul anilor treizeci arestarea a atârnat peste el. Unii reprezentanți ai puterii au încercat să-⁠l convingă să lase biserica și să se întoarcă la învățătorie, făgăduindu-⁠i funcția de director de școală. Soția l-⁠a rugat cu lacrimi, amintindu-⁠i de copii. Păstorul a rămas statornic: „Domnul nu ne va lăsa, îi va scoate pe toți copiii la oameni”.

La 11 septembrie 1938, după cum spune pagina, în ziua Sfântului Ioan Postitorul, a fost arestat. Când au sosit cekiștii, slujba era în toi, și nu au îndrăznit s-⁠o întrerupă, ci au așteptat afară, aproape de biserică. Părintele Ioan a fost închis în temnița din Nijni Novgorod. Sfârșitul lui, împreună cu al altor mulți preoți ai eparhiei arestați în 1937 și 1938, a fost acesta: au fost duși toți în mijlocul Volgăi, în dreptul orașului Bor, aproape de Nijni, iar preoții legați erau împinși în apă, câte unul, iar paza urmărea ca nimeni să nu iasă la mal; cine ieșea la suprafață era înecat. Așa au fost chinuiți toți.

Biserica îl pomenește la 4 octombrie, după stilul nou, și în zilele mobile ale soborului noilor mucenici și ale sfinților din Nijni Novgorod.