Ioan cel Nou de la Suceava

Sfântul Marele Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava a fost un negustor creștin din Trapezunt, care a primit cununa muceniciei la Cetatea Albă, în Marea Neagră de nord-⁠vest, în primele decenii ale secolului al XIV-⁠lea. Moaștele lui, aduse la Suceava în 1402, l-⁠au făcut ocrotitorul Moldovei, iar Biserica Ortodoxă Română îl cinstește la 2 iunie, iar la 24 iunie pomenește aducerea moaștelor.

Viața și mucenicia

Știrile despre viața lui sunt puține și vin din viața sa slavonă. S-⁠a născut pe la 1300, din părinți creștini greci, la Trapezunt, oraș-⁠port la Marea Neagră. A fost negustor, a călătorit mai ales pe țărmurile Mării Negre și s-⁠a purtat cu cuviință și milostivire față de cei din jur, fiind cunoscut pentru credința lui în Hristos, pe care o mărturisea și altora. În călătoriile lui cerceta sfintele locașuri și moaștele sfinților.

Într-⁠una din aceste călătorii, stăpânul corabiei cu care plutea, un negustor apusean, pe care sursele românești îl numesc Reiz, a pornit împotriva lui din pizmă pentru credința lui. Pe când Ioan se afla la Cetatea Albă, stăpânită de tătari, negustorul l-⁠a pârât în fața eparhului cetății că vrea să părăsească creștinismul și să treacă la credința străveche a locului, a păgânilor care se închinau soarelui. Chemat înaintea dregătorului, Ioan a înțeles ce urzise omul și a refuzat să se lepede de Hristos, spunând că vorbele auzite sunt minciuni. Mâniat, eparhul a poruncit să fie bătut cu toiege aproape de moarte și aruncat în temniță, în lanțuri.

A doua zi i-⁠au făcut noi îndemnuri, cu făgăduința că medici iscusiți îi vor vindeca rănile. Ioan a răspuns că nu trebuie să se îngrijească de rănile trupului, fiindcă prin cele trecătoare se câștigă cele netrecătoare. După a doua tăgăduire, mucenicul a fost bătut și mai crunt, legat de coada unui cal și târât pe străzile cetății. Cei din mulțime, între care și unii dintre evrei, îl ocărau, iar unul dintre ei a scos sabia și i-⁠a tăiat capul. După unele izvoare, Sfântul Ioan a murit în 1332, la 15 iunie; după altele, între 1330 și 1340.

Minunile de la trupul său

Trupul mucenicului a fost lăsat pe stradă, fără îngropare. În noaptea aceea au fost văzute acolo, după viața sa, multe candele aprinse, bărbați strălucitori care slujeau și tămâiau și un stâlp de foc ridicat de la trup până la cer. Un localnic care locuia aproape a socotit că venise preoți creștini să-⁠l îngroape, a luat arcul să tragă asupra lor, dar mâinile i-⁠au rămas lipite de armă și s-⁠a slobozit abia dimineața, după ce a povestit ce voise să facă. Înfricoșat, conducătorul cetății a poruncit ca ortodocșii din oraș să-⁠l îngroape. Trupul a fost așezat în cimitirul unei biserici din Cetatea Albă.

După câteva zile, stăpânul corabiei a dezgropat mormântul, dorind să ducă trupul în țara lui. Mucenicul s-⁠a arătat în vis preotului bisericii și l-⁠a înștiințat; preotul a alergat la cimitir și, cu ajutorul credincioșilor, i-⁠a izgonit pe hoți. Trupul neputrezit și bine mirositor a fost luat de obște și așezat în altarul bisericii din oraș, unde a rămas aproape șaptezeci de ani, cu multe daruri de tămăduire pentru cei ce veneau să se roage.

Aducerea moaștelor la Suceava

Vestea minunilor s-⁠a răspândit în toată Moldova. Domnul Alexandru cel Bun, care obținuse de la Patriarhia Ecumenică recunoașterea canonică a mitropolitului Iosif Mușat, a voit ca această mare împlinire a Bisericii Moldovei să fie încununată prin mutarea moaștelor mucenicului la Suceava, unde își avea scaunul noul ierarh. În 1402, domnul și mitropolitul au adus moaștele de la Cetatea Albă în capitala Moldovei și le-⁠au așezat în biserica mitropoliei. Sfântul Ioan a devenit astfel sfântul ocrotitor al Moldovei, iar Grigorie Țamblac a alcătuit mai târziu o slujbă și un cuvânt de laudă în cinstea lui. Se crede că ocrotește pe cei care fac negoț.

În 1685, regele Poloniei Ioan Sobieski a luat moaștele și le-⁠a dus la Stryi, apoi la o mănăstire din Jovkva, în Galiția. Împăratul Iosif al II-⁠lea le-⁠a întors la Suceava în 1783, după nouăzeci și șapte de ani. În toamna lui 2009, moaștele au făcut un pelerinaj în Ucraina, între altele la Kiev.

Cinstirea

Moaștele se află astăzi la Suceava, în biserica Sfântul Gheorghe a mănăstirii care îi poartă numele. Sfântul Ioan este unul dintre cei mai iubiți sfinți din nord-⁠estul României, din Moldova și din Bucovina, iar scriitoarea bucovineană Olga Kobilianska s-⁠a dus în pelerinaj la Suceava să se închine la moaștele lui. În Rusia, cinstirea lui s-⁠a răspândit la sfârșitul secolului al XV-⁠lea. În cinstea lui a fost numit țareviciul Ivan Mihailovici, născut în 1633, pentru care s-⁠a zugrăvit o icoană-⁠măsură a sfântului, i s-⁠a închinat un paraclis la catedrala Verhospasski din Kremlin și un altul în biserica icoanei Maicii Domnului Grebnevskaia din Moscova. La Bilhorod-⁠Dnistrovski, în Ucraina, o biserică ridicată peste o fântână, pe locul unde a pătimit, atrage pelerini; apa de acolo este socotită tămăduitoare. Parohii ale Sfântului Ioan cel Nou există și în America de Nord, la Winnipeg și Lachine.