Ioan de la Ustiug

Sfântul Ioan din Ustiug a fost nebun pentru Hristos în cetatea Ustiug. A adormit la 29 mai 1494 și a fost canonizat de Soborul lui Macarie în 1547. Biserica îl pomenește la 29 mai, după calendarul vechi, cu slujba de șase cântări.

S-⁠a născut lângă mănăstirea Sfintei Treimi de la Gleden, în satul Puhovo. Părinții lui, Sava și Maria, erau agricultori bogați și s-⁠au mutat în târgul Orlec, pe râul Iug. În jurul anului 1480, devenită văduvă, mama lui s-⁠a călugărit la mănăstirea de maici din Orlec cu numele Natalia și a ajuns acolo stareță. Un izvor sârb spune că Ioan a fost ținut de mamă lângă ea în vremea egumeniei, și acolo a primit chip de nebun pentru Hristos.

După moartea mamei a început să viețuiască întru nebunie la Ustiug. S-⁠a așezat într-⁠o căsuță de lângă biserica soborniceasă a Adormirii Maicii Domnului, odihnindu-⁠se pe gunoi și umblând cu totul gol, doar încins cu o cămașă ruptă. A răbdat insulte, batjocuri și bătăi de la oameni ușuratici. A răbdat necontenit foame și sete și nu a luat nimic de la nimeni. Încă în viață a primit darul facerii de minuni. A murit tânăr, la 29 mai 1494, și a fost îngropat lângă catedrala Adormirii.

Peste moaștele lui s-⁠a ridicat mai târziu o biserică de lemn, iar între 1656 și 1663 o catedrală de piatră care îi poartă numele. La locul nașterii, în satul Puhovo, s-⁠au ridicat o capelă, o biserică de lemn (1674) și una de piatră (1760-1764). În ziua Duhului Sfânt se făcea aici procesiune cu crucea de la mănăstirea Gleden.