Ioan Șavteli

Sfântul Cuvios Ioan Șavteli, episcop de Gaenati, a fost un însemnat poet, filosof și retor georgian din veacul al XII-⁠lea (sau al XIII-⁠lea). În tinerețe a primit o educație desăvârșită la Academia din Gelati (Georgia de Vest), unde a studiat scrierile sfinților părinți, istoria antică și arabă, filosofia și literatura. Mai târziu a primit monahismul și mulți ani s-⁠a nevoit într-⁠o chilie retrasă la faimoasa mănăstire-⁠peșteră Vardzia (în sudul Georgiei). Aici, adăugând osteneli la osteneli, a dus viața unui nevoitor aspru, dându-⁠se necontenit gândurilor de rugăciune despre Creator, despre zidire și rostul omului și pătrunzând adânc în înțelesul Sfintei Scripturi. În nevoința neîncetată a ajuns la o înaltă desăvârșire duhovnicească și a primit un minunat dar al cuvântului, care s-⁠a arătat în creația lui poetică.

Între 1210 și 1214, la mănăstirea Vardzia, Cuviosul Ioan a scris o odă de seamă, „Abdul-⁠Mesia” („Robul lui Hristos”), în care a lăudat chipul creștinului credincios canoanelor Sfintei Biserici Ortodoxe. În odă el se numește pe sine „călător” și „rob al lui Hristos”. Multe strofe de rugăciune sunt închinate Sfântului binecredinciosului rege al Georgiei David al IV-⁠lea Ziditorul († 1125, pomenit la 26 ianuarie) și Sfintei binecredincioase regine Tamara cea Mare († 1212, pomenită la 1 mai și în Duminica Mironosițelor). Șota Rustaveli, al cărui înaintaș literar a fost Ioan Șavteli, a lăudat strofele răsunătoare ale lui Șavteli despre Abdul-⁠Mesia. Însemnătatea teologică a odei se vede mai ales în strofele unde poetul înalță rugăciuni în Numele Preasfintei Treimi, mulțumește Creatorului Atotțiitor și Purtătorului de grijă cel Bun, Care le-⁠a dăruit oamenilor mântuirea în Hristos. Vorbind despre zidirea rânduită de Dumnezeu, Cuviosul Ioan scrie potrivit scrierilor Sfântului Dionisie Areopagitul despre ierarhia cerească și bisericească.

Într-⁠o altă lucrare, „Cântările Maicii Domnului de la Vardzia”, Cuviosul Ioan Șavteli a cântat bătălia istorică de la Basiani (1204), în care oastea poporului georgian, pornită de la mănăstirea Vardzia, a învins o armată musulmană de patru sute de mii de oameni, condusă de sultanul Rukn ad-⁠Din. Datorită acestei victorii Georgia și-⁠a păstrat independența și a rămas un sprijin al Ortodoxiei în Orientul Mijlociu, ceea ce a ajutat și la întărirea Bizanțului, de aceeași credință. Cuviosul Ioan Șavteli a adormit la o adâncă bătrânețe. Pomenirea lui este cinstită din vechime de Biserica Georgiei.

Pomenirea lui cade la 14 aprilie și la 22 iunie, după calendarul georgian, iar pagina arată că nu este trecut în Mineiul de azi al Bisericii Ruse.