Iona al Novgorodului

Sfântul Iona a fost arhiepiscop al Novgorodului și Pskovului, mort la 5 noiembrie 1470. A fost canonizat de Sinodul de la Makariev din 1549 pentru cinstire în toată Biserica Rusă. Este pomenit la 5 (18) noiembrie, ziua morții, la 9 (22) ianuarie, mutarea moaștelor în 1554, la 9 (22) martie, amintirea minunii de la moaștele lui (1670), la 10 (23) februarie și 4 (17) octombrie în Soborul ierarhilor din Novgorod și în a treia duminică după Rusalii în Soborul sfinților din Novgorod.

La trei ani și-⁠a pierdut mama, iar la șapte ani, tatăl. L-⁠a crescut o văduvă cucernică, Natalia Medovartseva. După izvorul sârbesc, încă din copilărie Mihail de la Klopsko i-⁠a prezis că va fi arhiepiscop; îndată după majorat a primit monahismul la mănăstirea Otnia și a luat numele Iona, ducând o viață aspră, plină de mari osteneli monahale. A fost egumen al pustiei Otenski; după izvorul sârbesc, după moartea arhimandritului Hariton a fost ales egumen. Din 1458, după moartea arhiepiscopului Eftimie, a fost ales în locul lui arhiepiscop al Novgorodului și Pskovului.

A organizat în Novgorod adăposturi pentru orfani și văduve. Ca să-⁠și apere turma de pretențiile Moscovei, a mers la Ivan al III-⁠lea și l-⁠a convins să privească Novgorodul cu ochi blânzi. În 1466 au murit de ciumă în ținutul Novgorodului mai bine de 250.000 de oameni, între care în Novgorod însuși vreo 50.000 (între ei 7650 de monahi și 300 de preoți). După spusa cronicii, Iona a oprit boala, făcând o procesiune la mănăstirea Zverin. A chemat la Novgorod pe principele lituanian și kievean Mihail Olelkovici, ca să organizeze apărarea împotriva cuceririi Novgorodului de către Moscova. După izvorul sârbesc, ca arhiepiscop a zidit multe biserici și a împodobit altele: biserica Sfântului Serghie de la Radonej, biserica Sfinților Trei Ierarhi, biserica Sfântului Ioan Botezătorul, a refăcut biserica Sfântului Mare Mucenic Dimitrie și a zidit biserica Sfântului Simeon Primitorul de Dumnezeu; a avut o contribuție mare la întemeierea mănăstirii Solovki.

A murit la 5 noiembrie 1470 și a fost îngropat în mănăstirea Otnia (Otenski). Moaștele lui se aflau, neacoperite cu pământ, în biserica Înaintemergătorului din pustia Otenski. În vieți se povestesc multe vindecări minunate de la mormântul lui. La începutul secolului al XIX-⁠lea, după zidirea noii catedrale a mănăstirii, mormântul sfântului a ajuns între paraclisul Sfinților Trei Ierarhi și cel al lui Iona și a fost însemnat în 1803 cu o raclă poleită cu aur și cu un baldachin. În Marele Război pentru Apărarea Patriei biserica a fost distrusă. Locul unde se află sub lespede moaștele Sfântului Iona este însemnat cu o cruce de lemn, la care localnicii merg în pelerinaj în Vinerea lui Ilie.