Sari la conținut

Sfântul Ierarh

Iosif Neliubovici-⁠Tukalski

Mitropolitul Kievului

Mitropolit al Kievului, adormit în 1675, cinstit de Biserica Ortodoxă Ucraineană.

Prăznuire
26 iuliestil vechi 8 august
Adormit
1675secolul XVII
Ceata
Ierarhi

Viața

Sfântul Ierarh Iosif Neliubovici-⁠Tukalski a fost mitropolit al Kievului, Haliciului și al întregii Rusii și exarh al Scaunului Constantinopolului, și a murit la 26 iulie 1675. Biserica Ortodoxă Ucraineană l-⁠a numărat între sfinți la 22 noiembrie 2021.

Pe numele din lume Atanasie Neliubovici-⁠Tukalski, apare întâi în 1649, ca starețul mănăstirii Sfântul Duh din Vilnius. Din 1658 a fost arhimandrit al mănăstirii din Lescin, iar la 3 august 1661 regele l-⁠a confirmat episcop de Mogilev și Mstislavl, rămânând și egumen al mănăstirii Lescin. În 1663 clerul ortodox l-⁠a ales mitropolit al Kievului, dar guvernul polon nu l-⁠a recunoscut. În 1664, calomniat de hatmanul Teteria, a fost închis aproape doi ani în cetatea Marienburg; eliberat în 1667, a trăit la Cighirin. În 1668, la cererea hatmanului Doroșenko, patriarhul Constantinopolului l-⁠a întărit mitropolit al Kievului și exarh al său în Polonia și Lituania.

Alegerea lui s-⁠a petrecut în plină luptă între Rusia și Polonia pentru Ucraina. Mitropolitul nu a îndrăznit să vină la Kiev, pentru că nici clerul kievean, nici cazacii de pe malul drept nu-⁠l recunoșteau, iar Moscova l-⁠a socotit nesigur și a pus locțiitor al scaunului pe arhiepiscopul Lazăr Baranovici al Cernigovului. Împreună cu Doroșenko, Iosif a gândit un tratat cu Turcia, pe care mai târziu l-⁠a regretat amar; într-⁠o scrisoare din 9 august 1670 își cerea iertare pentru „turma risipită”. A apărat totuși mereu Ortodoxia și a dat Colegiului Frăției din Kiev un sat primit de la Doroșenko, scriind că îl dă „ca cele două lepte ale văduvei”.

A murit la 26 iulie 1675 și a fost înmormântat la mănăstirea Mgar din Lubnî. Învățăturile lui au rămas în manuscris, iar epistolele au fost tipărite. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, la 22 noiembrie 2021, după recomandarea comisiei de canonizare, l-⁠a trecut între sfinți și a rânduit pomenirea lui la 8 august (26 iulie după calendarul vechi), ziua morții sale.

Prăznuiți în aceeași zi 26 iulie