Iusta și Rufina

Sfintele Mucenițe Iusta și Rufina au fost două surori din Sevilla, în Spania, olărițe de meserie, care au pătimit sub Dioclețian, în jurul anului 287 (după legendă, în veacul al III-⁠lea). Sunt ocrotitoarele principale ale Sevillei.

Legenda spune că locuiau în cartierul Triana, născute dintr-⁠o familie săracă și cucernică, Iusta în 268, Rufina în 270. Făceau vase de lut și își câștigau din ele traiul, ajutând și pe mulți săraci. Vindeau în tarabe în aer liber. În vremea unei sărbători păgâne au refuzat să vândă vase pentru ritualurile ei; oamenii, mâniați, le-⁠au spart marfa, iar ele au sfărâmat un chip al Venerei. Au fost prinse și duse la judecata prefectului Diogenian, apoi chinuite pe roată și cu cârlige de fier și silite să meargă desculțe până în Sierra Morena. Nefiind biruite, au fost închise fără apă și fără mâncare. Iusta a murit cea dintâi; trupul ei a fost aruncat într-⁠o fântână și mai târziu a fost scos de episcopul Sabin. Diogenian credea că moartea Iustei o va zdrobi pe Rufina, dar ea nu s-⁠a lepădat și a fost aruncată leilor în amfiteatru; leii au rămas blânzi ca niște pisici. Atunci Diogenian i-⁠a frânt gâtul și i-⁠a ars trupul. Rămășițele ei au fost strânse de Sabin și îngropate lângă sora ei.

Închinarea lor la Sevilla este veche și puternică și s-⁠a răspândit în Spania; sunt cinstite și în liturghia mozarabă. Sunt ocrotitoarele Sevillei și ale Orihuelei, precum și ale olarilor. După tradiție, ocrotesc Giralda și catedrala din Sevilla. Capele și biserici le poartă numele la Zaragoza, Toledo, Agost și Alicante. Sunt pomenite la 19 iulie, ca sfinte ale Bisericii nedespărțite, după calendarul pe stil nou.