Sari la conținut

Sfântul Ierarh

Leandru de Sevilla

Episcopul Sevillei

Episcop al Sevillei, care a lucrat la convertirea regilor vizigoți Ermenegild și Recared; mort în jurul anului 600.

Prăznuire
27 februariestil vechi 12 martie
Adormit
600secolul VI
Locul
Sevilla
Ceata
Ierarhi

Viața

Sfântul Ierarh Leandru a fost episcop al Sevillei și s-⁠a ostenit pentru trecerea regilor vizigoți Ermenegild și Recared la credința ortodoxă. A adormit în 600 sau 601. Este pomenit la 27 februarie și la 13 martie.

Familia

Leandru, fratele lui Isidor și al Sfintei Florentina, făcea parte dintr-⁠o familie aleasă hispano-⁠romană din Cartagena. Tatăl lor, Severian, a fost cetățean și poate stăpânitor al orașului. Familia credea cu tărie în credința ortodoxă, ca cea mai mare parte a locuitorilor romanizați, în timp ce nobilii vizigoți și regii erau arieni. În jurul anului 554 s-⁠au mutat la Sevilla. Leandru și Isidor au ajuns amândoi episcopi ai Sevillei, Florentina, stareță a patruzeci de mănăstiri și a o mie de maici, iar al treilea frate, Fulgențiu, episcop de Astigi. Toți patru sunt socotiți sfinți.

Episcopul

În jurul anului 576 Leandru a fost călugărit, iar în 579 a fost ales episcop al Sevillei. Între timp a întemeiat o școală vestită, devenită centru al învățăturii. A ajutat-⁠o pe prințesa Ingunda să-⁠l aducă la credința ortodoxă pe soțul ei, Ermenegild, fiul cel mare al regelui Leovigild, și l-⁠a sprijinit pe noul convertit când a plecat la război cu tatăl său. După ce răscoala a fost înfrântă, Leovigild l-⁠a izgonit și Leandru a stat în Bizanț între 579 și 582, unde a scris lucrări împotriva arianismului și a legat prietenie cu viitorul papă Grigorie cel Mare, pe atunci sol al papei la curtea bizantină; au rămas câteva dintre scrisorile lor. În 585 Leovigild l-⁠a ucis pe Ermenegild, iar după moartea regelui, în 589, Leandru a avut parte la convertirea lui Recared, urmașul lui, și a avut mare înrâurire asupra lui.

Sinodul de la Toledo

Leandru a introdus rostirea Crezului de la Niceea la Sfânta Liturghie, ca să întărească credința poporului împotriva arianismului. În 589 a adunat al treilea Sinod de la Toledo, în care Spania vizigotă s-⁠a lepădat de arianism, și a rostit cuvântul de încheiere, numit de fratele său Isidor omilie despre biruința Bisericii și convertirea goților. La întoarcere a adunat un sinod în Sevilla și a lucrat mai departe la stârpirea rămășițelor arianismului.

Scrierile

De la el au rămas doar două lucrări, o regulă monahală scrisă pentru sora lui și o omilie. Isidor a scris despre fratele său că a strălucit atât prin virtuți cât și prin învățătură și că prin credința și râvna lui poporul got a fost întors de la arianism la credința ortodoxă.

Prăznuiți în aceeași zi 27 februarie