Leon I Tracul

Sfântul Binecredincios Împărat Leon I Tracul a fost împăratul Răsăritului roman între 457 și 474. Este numit și Leon cel Mare, probabil ca să fie deosebit de nepotul său Leon al II-⁠lea, și Macela, „Măcelarul”, o poreclă care vine dintr-⁠o zvonire fără temei sigur. A fost cel dintâi împărat răsăritean care a dat legi în greacă, nu în latină, și cel dintâi încoronat cu o slujbă a Bisericii. Biserica Ortodoxă îl pomenește la 20 ianuarie, pe stil nou (Bisericile care țin calendarul vechi o prăznuiesc la 2 februarie).

Începuturile

S-⁠a născut în jurul anului 401, în Tracia sau în provincia Dacia Aureliana, într-⁠o familie traco-⁠romană. Un cronicar bizantin îl socotește de neam bes, un neam tracic. După zvonuri, în tinerețe ar fi fost măcelar, iar în capitală s-⁠ar fi arătat multă vreme dugheana în care vindea carne împreună cu soția sa, Verina, dar nu există siguranță în acest sens. A intrat în armata romană și a ajuns comes, adică ofițer de rang înalt.

Tradiția mai spune că, într-⁠o zi de 4 aprilie 450, pe când era ostaș, Leon a mers printr-⁠un crâng lângă Poarta de Aur a Constantinopolului, unde se afla un izvor părăsit. A întâlnit un orb rătăcit și obosit, l-⁠a pus pe cărare și a plecat să caute apă pentru el. Atunci a auzit un glas: „Leon, nu căuta apa departe, ea este aproape.” Glasul i-⁠a poruncit să ia apă din izvor, să-⁠l adape pe orb și să-⁠i pună pe ochi tina de acolo, spunându-⁠i că va ști cine Îi este Cea care sfințește locul și că va ridica acolo un lăcaș. Orbul a văzut, iar glasul a fost al Maicii Domnului. De aceasta este legată icoana „Izvorul Tămăduirii” (Zoodohos Pigi).

Împărat

După moartea împăratului Marcian, generalii Aspar și Ardabur l-⁠au ridicat pe Leon pe tron, crezând că vor domni prin el. S-⁠au înșelat. Încoronarea lui, la 7 februarie 457, a avut un caracter nou: după ceremonia militară de la Hebdomon, Leon a mers la Sfânta Sofia și și-⁠a pus coroana pe altar, iar Patriarhul Anatolie i-⁠a așezat-⁠o pe cap. Obiceiul a rămas, în Constantinopol și apoi în multe țări creștine.

Între timp, Leon s-⁠a înconjurat de ostași isauri, i-⁠a dat fiicei sale Ariadna de soție pe conducătorul lor, care a primit numele Zenon, și a scăpat de puterea lui Aspar, care a fost ucis în 471 împreună cu fiul său Ardabur. Sub el, Balcanii au fost pustiiți de goți și de huni, dar zidurile Constantinopolului, întărite pe vremea lui Teodosie al II-⁠lea, au ținut. La curtea sa a fost crescut tânărul Teodoric, viitorul rege al ostrogoților.

În Apus, Leon l-⁠a așezat în 467 pe Anthemius ca împărat. În 468 a trimis împotriva vandalilor din Africa o armată uriașă, cu peste o mie de corăbii și aproape o sută de mii de oameni, dar expediția a fost înfrântă, din pricina conducerii nepricepute a cumnatului său, Vasilisc. Dezastrul a golit vistieria. Istoricul Malh scrie că Leon a fost împovărător prin impozite și prin luarea averilor, iar tradiția nu ascunde faptul că domnia lui a avut și umbre.

Apărător al dreptei credințe

Leon era fierbinte și strict ortodox. După moartea lui Marcian, monofizitul Timotei Elurul a fost ales episcop al Alexandriei, în primii ani ai domniei lui Leon. Leon a cerut părerea episcopilor Răsăritului, l-⁠a înlăturat și a așezat pe scaun pe Timotei Salofaciol, de credință dreaptă. În Antiohia, preotul Petru Gnafeul a ajuns patriarh în 469 sau 470 și a adăugat la Trisaghion cuvintele „Cel ce Te-⁠ai răstignit pentru noi”, ceea ce a fost socotit o nouă formă a monofizitismului. Leon și Patriarhul Ghenadie al Constantinopolului s-⁠au împotrivit, iar Gnafeul a fost exilat în Tebaida. Printr-⁠un decret din 31 martie 465, doar creștinii ortodocși puteau lucra în serviciile statului și în judecătorii. În 468 a fost interzis păgânilor să fie avocați, iar în 472 un decret a pedepsit pe ofițerii care îngăduiau jertfe păgâne.

Haina Maicii Domnului

În zilele lui a fost adusă la Constantinopol haina Maicii Domnului, aflată de pelerini în Țara Sfântă. Leon și Patriarhul Ghenadie au găsit-⁠o întreagă și s-⁠au închinat la ea. În Vlaherne, lângă mare, a fost ridicată o biserică nouă, iar la 2 iulie 458 Patriarhul Ghenadie a mutat acolo sfânta moaște. Sărbătoarea Așezării cinstitei haine a Maicii Domnului în Vlaherne este pomenită în calendar la 2 iulie. După tradiție, Leon a curățat izvorul din crâng, a ridicat acolo o biserică închinată Maicii Domnului și l-⁠a numit „Izvorul Tămăduirii”. Istoricii spun însă că biserica a fost reînnoită mai târziu de Iustinian.

Adormirea și cinstirea

În octombrie 473 Leon și-⁠a făcut împărat împreună pe nepotul său, Leon al II-⁠lea, fiul Ariadnei și al lui Zenon. A murit de dizenterie, la Constantinopol, la 18 ianuarie 474, la vârsta de șaptezeci și trei de ani. Nepotul a murit în același an, iar tronul a trecut la Zenon.

Leon este pomenit la 20 ianuarie în sinaxarul grecesc, ca împărat binecredincios și apărător al Ortodoxiei. Sfântul este mai puțin cunoscut decât alți împărați sfinți, iar cinstirea lui este mai mult o amintire a celui care a ocrotit credința, a ridicat biserici și a dat Bisericii rânduiala încoronării.