Lup din Limoges

Lup din Limoges a fost episcop al Limoges-⁠ului la începutul veacului al VII-⁠lea. Este cinstit în Biserica din Apus, doar în chip local, și este pomenit la 22 mai, după calendarul occidental (stil nou).

Fiind preot, a primit după tradiție paza mormântului Sfântului Marțial, cel dintâi episcop al Limoges-⁠ului, la care se zidise mai târziu bazilica Sfântului Mântuitor. După adormirea episcopului Asclepie, la 23 decembrie 613, clerul și poporul s-⁠au strâns lângă mormântul Sfântului Marțial și, după lungă rugăciune, au fost desemnați Lup și un alt preot. Regele Clotar al II-⁠lea i-⁠a dus pe cei doi la fiul său Caribert, grav bolnav, iar Lup l-⁠a vindecat după ce i-⁠a dat Sfânta Împărtășanie. Pe acest temei a fost sfințit episcop al Limoges-⁠ului la 12 mai 614.

La 22 noiembrie 631 a semnat, împreună cu alții, actul de întemeiere a mănăstirii Solignac, ridicată de Sfântul Eloi. A adormit puțin după aceea, la 22 mai 632, deși o altă sursă dă anul 637.

A fost îngropat în bazilica Sfântului Marțial până în 1158, când, din pricina unor lucrări, rămășițele lui au fost mutate într-⁠un relicvariu așezat în biserica Saint-⁠Michel-⁠des-⁠Lions din Limoges, unde sunt cinstite și astăzi. Cinstirea sa se face prin ostensiuni, procesiuni în care racla este purtată prin oraș, și prin frăția care îi poartă numele.