Marta

Sfânta Muceniță Marta a fost o fecioară creștină din Persia, din veacul al IV-⁠lea, fiica Sfântului Pusai. Tatăl ei a fost ucis la 18 aprilie 341, iar ea a pătimit a doua zi, în Duminica Paștilor, 19 aprilie 341, sub regele Șapur al II-⁠lea, la Seleucia, odată cu alți mucenici persani. În vremea lui Șapur, ca răspuns la creștinarea Imperiului Roman sub Constantin cel Mare, creștinii au fost prigoniți. Se spune că, în ziua aceea, au fost martirizate nouă fecioare închinate lui Dumnezeu, iar ceilalți erau preoți, diaconi și monahi, care nu au vrut să se închine soarelui și fuseseră ținuți șase luni în temniță. O femeie bogată și evlavioasă, Iaznadocta, i-⁠a hrănit și chiar a pregătit un ospăț în cinstea lor. Ei au fost osândiți la tăierea capului, iar Iaznadocta a luat trupurile și le-⁠a ars ca să nu fie batjocorite. Marta este pomenită la 19 aprilie.