Maxim Grecul

Cuviosul Maxim Grecul a fost un monah și cărturar grec din Sfântul Munte, chemat în Rusia pentru a tălmăci și îndrepta cărțile bisericești. A rămas acolo până la moarte, după ce a îndurat aproape trei decenii de osândă și închisoare, și este cinstit ca mărturisitor și dascăl al Bisericii Ruse.

Anii de învățătură

S-⁠a născut în jurul anului 1470 la Arta, în Epir, cu numele de Mihail Trivolis, într-⁠o familie grecească de neam bun. A studiat multă vreme în Italia, la Florența și la Veneția, unde a cunoscut învățații vremii și a lucrat la editarea scrierilor grecești. La Florența a ascultat predicile lui Savonarola și a petrecut o vreme într-⁠o mănăstire latină.

Căutând adevărul deplin, s-⁠a întors la credința părinților săi și a intrat ca monah în Mănăstirea Vatoped din Sfântul Munte, primind numele de Maxim.

Lucrarea în Rusia

În 1518, la cererea marelui cneaz Vasile al III-⁠lea, a fost trimis la Moscova pentru a tălmăci cărți grecești. A tradus Psaltirea cu tâlcuiri și alte scrieri și a îndreptat greșelile din cărțile de slujbă. A scris numeroase lucrări duhovnicești și de învățătură, mustrând superstițiile, iubirea de avuție a unor mănăstiri și nedreptățile vremii.

Fiind străin și mustrând fără teamă, și-⁠a făcut mulți dușmani. În 1525 și în 1531 a fost osândit de sinoade la Moscova și închis, mai întâi la Mănăstirea Iosif din Volokolamsk, apoi la Tver. După tradiție, în închisoare a scris pe peretele chiliei, cu cărbune, un canon către Duhul Sfânt. Deși patriarhii răsăriteni au cerut să fie lăsat să se întoarcă la Athos, nu i s-⁠a îngăduit.

Anii din urmă și cinstirea

Spre sfârșitul vieții a fost mutat la Lavra Sfintei Treimi a Sfântului Serghie, unde a putut din nou să scrie și să se roage în pace. A trecut la Domnul la 21 ianuarie 1556 și a fost îngropat în Lavră.

Biserica Ortodoxă Rusă l-⁠a trecut în rândul sfinților în 1988, iar în 1996 moaștele lui au fost aflate. Este prăznuit la 21 ianuarie, iar aflarea moaștelor lui este pomenită la 21 iunie.