Meinrad de la Einsiedeln

Sfântul Mucenic Meinrad de la Einsiedeln a fost un pustnic german din veacul al IX-⁠lea, ucis la Einsiedeln și cunoscut ca „mucenicul ospitalității”. A trăit între 797 și 861. Se pomenește la 21 ianuarie.

Viața

Se crede că s-⁠a născut în familia conților de Hohenzollern și a primit învățătură la școala mănăstirii din insula Reichenau, de pe Lacul Constanța, la rudele sale, stareții benedictini Hatto și Erlebald. A devenit acolo monah și a fost hirotonit preot. După câțiva ani la Reichenau și la prioratul din Benken, lângă lacul Zürich, în jurul anului 828 sau 829 a îmbrățișat viața de pustnic și și-⁠a așezat chilia pe povârnișurile pasului Etzel, luând cu el o statuie făcătoare de minuni a Maicii Domnului, primită de la Hildegard, stareța de la Fraumünster din Zürich. Fiindcă mulți îl căutau, în 835 s-⁠a retras într-⁠o chilie din pădure, pe locul mănăstirii de azi din Einsiedeln. Pilduit de Părinții pustiei, a dus o aspră înfrânare; darurile pe care le primea le dădea săracilor.

Mucenicia

A fost ucis în 861 de doi tâlhari care voiau să pună mâna pe comorile pe care socoteau că pelerinii le lăsaseră la sanctuar. De aceea este numit mucenicul ospitalității, fiindcă, după tradiție, îi primise cu bunătate pe cei doi înainte de a-⁠l ucide. După legendă, cei doi corbi pe care îi îmblânzise mai înainte au urmat pe ucigași, căutându-⁠i până la Zürich; așa au fost prinși și arși pe rug.

Moaștele și cinstirea

Vreme de optzeci de ani chilia a fost ocupată de pustnici care s-⁠au succedat. Unul dintre ei, Eberhard, fost prepozit al Strasbourgului, a ridicat o mănăstire, abația Einsiedeln, și a devenit întâiul ei egumen. Meinrad fusese îngropat la început la Reichenau, dar moaștele lui au fost aduse înapoi la Einsiedeln în 1029; după alt izvor, a fost canonizat în 1039 de papa Benedict al IX-⁠lea, iar la 6 octombrie al aceluiași an moaștele lui au fost mutate de pe insula Reichenau la Einsiedeln.

În evul mediu, Einsiedeln a ajuns loc de pelerinaj pentru oameni din sudul Germaniei, din Elveția și din Alsacia, apoi și din Italia de Nord, Polonia, Ungaria și Slovacia. Chilia lui Meinrad a devenit sanctuarul Maicii Domnului Negre din Einsiedeln; de-⁠a lungul anilor praful și fumul lumânărilor, al candelelor și al tămâii au întunecat icoana, și în 1803 mâinile și chipul au fost vopsite în negru. Capela Sfântul Meinrad de pe vârful pasului Etzel este pomenită întâia dată în veacul al XIII-⁠lea; capela și un han din apropiere se află pe drumul pelerinilor spre Santiago de Compostela. Mănăstirea Sfântul Meinrad din St. Meinrad, Indiana, îi poartă numele.