Maximilian de Lorch

Sfântul Sfințit Mucenic Maximilian a fost episcop și misionar în provincia romană Noricum, născut la Celeia, azi Celje în Slovenia. A primit cununa muceniciei prin decapitare în a doua jumătate a secolului al III-⁠lea, după izvoare la 12 octombrie 288. Biserica îl pomenește la 12 octombrie.

S-⁠a născut într-⁠o familie bogată din Celeia și a fost botezat de un preot numit Orianus. Rămas fără părinți, a dat drumul robilor din casa tatălui său, a împărțit averea săracilor și s-⁠a călugărit, potrivit unor izvoare. Ca adult a făcut un pelerinaj la Roma. Papa Sixt al II-⁠lea l-⁠a trimis la Lauriacum (Lorch), în Noricum, unde a lucrat ca misionar și a întemeiat biserica de la Lorch. Potrivit izvoarelor sârbești, a răspândit creștinismul printre slavi cu mare izbândă, s-⁠a îngrijit de săraci, de bolnavi și de creștinii prigoniți.

Când împăratul Numerian a pornit o prigoană, prefectul Noricumului i-⁠a înfricoșat pe creștini, și mulți au adus jertfe idolilor. Maximilian s-⁠a întors în ținutul natal ca să-⁠i întărească în credință. Pentru asta a fost prins și adus la templul zeului Marte ca să jertfească. Pentru că a refuzat hotărât, prefectul a poruncit să i se taie capul.

Cinstirea lui apare cel puțin din secolul al VII-⁠lea în Bavaria și la Salzburg. În acel veac Sfântul Rupert a zidit o biserică în cinstea lui la Bischofshofen, în valea Salzach, și a adus acolo moaștele. Ele au fost mutate la Passau în 985. La Celje este sărbătorită „Ziua lui Maximilian”, iar parcul orașului îi poartă numele. Moaștele lui, după un izvor, se păstrează într-⁠o biserică din Celje, închinată lui.