Alexandru Pozdeevski

Sfântul Sfințit Mucenic Alexandru Pozdeevski (1868-1940) a fost preot în satul Bolșie Soli, din gubernia Kostroma, și a murit în lagărul Temnikovski din Mordovia, la 25 octombrie 1940. Se pomenește la 25 octombrie, la 7 februarie, odată cu soborul noilor mucenici, și la 5 iunie, cu sfinții din Rostov și Iaroslavl.

S-⁠a născut la 18 august 1868 în așezarea Bolșie Soli din gubernia Kostroma (azi așezarea Nekrasovskoe, regiunea Iaroslavl), în familia unui citeț. A învățat patru ani la școala bisericească, la școala Nikolaevski și cinci ani la școala de meșteșuguri a lui K. A. Popov, la secția de iconografie. În 1894 a făcut serviciul militar. La 30 ianuarie 1895 a fost numit, în locul tatălui, citeț la biserica Nașterii Maicii Domnului din așezare. La 4 aprilie 1910 episcopul Inochentie (Figurovski) l-⁠a hirotonit diacon la aceeași biserică. Din 1918 a slujit ca preot în același loc, până la închiderea bisericii.

Prima ciocnire cu noua putere a avut-⁠o în 1918: aflând că în sat au venit lucrători ai comitetului executiv al volosteii ca să confiște bunurile industriașei locale Trehletova, a dat binecuvântare să se tragă clopotul de alarmă, ca să se adune oamenii s-⁠o apere. După publicarea decretului despre despărțirea școlii de Biserică și interzicerea predării religiei în școli, a început să predea religia în biserica lui, dând copiilor manualele sale; erau peste cincizeci de copii. În 1930, prin hotărârea sovietului sătesc și a comitetului executiv regional, biserica a fost închisă și clopotele coborâte; la binecuvântarea părintelui Alexandru, o delegație de credincioși s-⁠a dus la sovietul sătesc cerând înapoi clopotele și veșmintele. Într-⁠o casă s-⁠a organizat o casă de rugăciune, în care uneori slujeau preoți veniți. Vizitarea acestei case și participarea la „adunări ilegale contrarevoluționare” i s-⁠au pus în seamă. În învinuire se mai spunea că „a făcut agitație teroristă activă”. La 25 noiembrie 1937 a fost osândit la zece ani de închisoare, pe care i-⁠a ispășit în lagărul Temnikovski din Mordovia. După trei ani de suferințe s-⁠a mutat la Domnul, la 25 octombrie 1940.