Metodiu de Olimp

Sfântul Sfințit Mucenic Metodiu a fost episcop al Olimpului, în Licia, și unul dintre scriitorii bisericești de seamă de la sfârșitul secolului al III-⁠lea și începutul secolului al IV-⁠lea. A apărat învățătura Bisericii despre înviere și a primit cununa muceniciei în jurul anului 311.

Despre viața lui se cunosc puține lucruri sigure. A fost episcop în Licia, în Asia Mică, iar tradiția îl leagă și de cetatea Patara. Era un om învățat, cunoscător al filosofiei grecești, pe care a pus-⁠o în slujba credinței.

Cea mai cunoscută scriere a lui este Banchetul celor zece fecioare, un dialog în care zece fecioare laudă, pe rând, curăția și fecioria închinată lui Hristos. Lucrarea se încheie cu un imn cântat de Sfânta Tecla, în care fecioarele Îl întâmpină pe Mire.

În scrierea Despre înviere a respins părerea lui Origen că trupul înviat nu ar fi același cu trupul de acum. Metodiu a mărturisit că trupul acesta va învia, preschimbat și nestricăcios. A mai scris despre liberul arbitru, arătând că răul nu vine de la Dumnezeu, ci din voia făpturii, și alte lucrări, păstrate în parte.

După Fericitul Ieronim, a primit cununa muceniciei la Calcis, în vremea ultimelor prigoane împotriva creștinilor. Este prăznuit la 20 iunie.