Sari la conținut

Sfântul Ierarh

Mina al Constantinopolului

Patriarhul Constantinopolului

Patriarh ecumenic între 536 și 552, născut la Alexandria, mort în 552.

Prăznuire
25 auguststil vechi 7 septembrie
Adormit
552secolul VI
Locul
Constantinopol
Ceata
Ierarhi

Viața

Sfântul Mina a fost patriarh al Constantinopolului între 536 și 552, în vremea împăratului Iustinian cel Mare. S-⁠a născut la Alexandria, a slujit ca prezbiter și ca cel care purta de grijă spitalului Sfântului Samson Primitorul de străini din Constantinopol, apoi a fost ridicat pe scaunul patriarhal. Biserica îl pomenește ca păstor al capitalei în anii construirii Sfintei Sofii și ai marilor dispute doctrinare ale veacului al VI-⁠lea.

Prezbiter la Constantinopol După izvoarele grecești și rusești, Mina era originar din Alexandria Egiptului, avea o bună educație și a fost prezbiter în Constantinopol și conducător al marelui spital creat de Sfântul Samson Primitorul de străini. După tradiție, el a fost legat de Samson însuși și a avut un rol în vindecarea împăratului Iustinian de ciumă, în 542.

Patriarhia În 536 patriarhul Antim, învinuit de monofizitism, a fost înlăturat, iar împăratul Iustinian l-⁠a numit în locul lui pe Mina. Hirotonia a săvârșit-⁠o la 13 martie 536 papa Agapet I, aflat atunci la Constantinopol; a fost prima dată când un papă a hirotonit un patriarh al capitalei. Imediat după urcarea pe scaun s-⁠a ținut un sinod local, în mai-⁠iunie 536, care a osândit pe Antim și pe urmașii lui, iar împăratul a întărit hotărârea printr-⁠o lege adresată lui Mina. În 543 Iustinian a dat un edict împotriva învățăturii lui Origen, iar Mina a prezidat sinodul care a întărit osândirea.

Tot sub patriarhia sa a fost sfințită biserica Sfânta Sofia, în decembrie 537, cea mai mare clădire din lume pe atunci și catedrala patriarhală; în 550 a sfințit și biserica Sfinților Apostoli. Era epoca marilor lucrări ale lui Iustinian, în care capitala s-⁠a împodobit cu numeroase biserici.

Disputa celor Trei Capitole Către sfârșitul păstoririi s-⁠a aprins disputa „celor Trei Capitole”, adică în jurul persoanei și scrierilor lui Teodor de Mopsuestia, Teodoret al Cirului și Iba al Edesei, pe care împăratul voia să le osândească spre a se apropia de cei care nu primiseră Sinodul de la Calcedon. Mina a semnat edictul imperial, cu rezerva că semnătura este valabilă dacă și papa este de acord, și a cerut apoi și altor episcopi să semneze. Papa Vigiliu, ajuns la Constantinopol în 547, a rupt comuniunea cu el, iar Mina a scos numele papei din diptice. Cei doi s-⁠au împăcat curând, dar în 551 conflictul a reizbucnit și a fost din nou depășit. Eforturile lui Iustinian și ale lui Mina de a restabili unitatea nu au avut rod, iar rupturile din Răsărit s-⁠au adâncit.

Adormirea Mina a trecut la Domnul în pace, în august 552. A fost urmat de Eutihie, sub care s-⁠a ținut, în 553, Sinodul al V-⁠lea Ecumenic, în care s-⁠a judecat în cele din urmă problema celor Trei Capitole. Biserica Ortodoxă îl cinstește ca sfânt ierarh, la 25 august, ca și Biserica Catolică.

Prăznuiți în aceeași zi 25 august