Miropa

Sfânta Muceniță Miropa din Chios s-⁠a născut în veacul al III-⁠lea la Efes. Ea a rămas de mică fără tată și a fost crescută în credința creștină de mama sa.

În persecuția lui Deciu (249 până la 251), Miropa a mers cu mama sa pe insula Chios, unde au trăit în post și rugăciune. Din porunca guvernatorului, ostașul Isidor, un om de credință adâncă, a fost ucis pentru Hristos. Miropa a luat pe ascuns trupul mucenicului și l-⁠a îngropat. Ostașii cărora li se poruncise să nu lase pe creștini să-⁠l ia au fost osândiți la moarte. Miropa, mișcată de milă, a spus ostașilor și apoi guvernatorului ce făcuse și la judecată s-⁠a mărturisit creștină. Pentru aceasta a fost bătută cu cruzime și aruncată în temniță. La miezul nopții, pe când se ruga, o lumină a strălucit în temniță, Sfântul Isidor s-⁠a arătat înconjurat de îngeri, iar Miropa și-⁠a dat sufletul lui Dumnezeu. Temnița s-⁠a umplut de o bună mireasmă. Paznicul păgân, înfricoșat de vedenie, a povestit totul unui preot; mai târziu a primit botezul și moartea mucenicească pentru mărturisirea lui Hristos.

Sfânta este pomenită la 2 decembrie în calendarul ortodox; sinaxarele grecești o au și la 13 iulie. Ca sfântă a primelor veacuri, este sfântă a Bisericii nedespărțite.