Nazarie

Sfântul Mucenic Nazarie a fost mucenic cinstit la Milano, după tradiție soldat, născut la Roma în veacul I și mort ucis la Milano. Pomenirea lui este la 28 iulie, după calendarul roman; un izvor ucrainean îl pomenește la 14 octombrie (27 octombrie după calendarul vechi) împreună cu ucenicul său Celsiu și cu mucenicii gemeni Gervasie și Protasie. Este cinstit mai ales de Biserica Romano-⁠Catolică; nu avem un act ortodox de canonizare, de aceea îl numim sfânt al Bisericii nedespărțite din Apus. Fișa noastră dă anii 1 și 56, izvorul ucrainean anii 37 (?) și 76, care nu se potrivesc.

După povestire, a fost fiul creștinei Perpetua și al evreului Africanus și s-⁠a născut la Roma, fiind botezat de episcopul Lin. Din tinerețe a hotărât să-⁠și dedice viața propovăduirii învățăturii lui Hristos și ajutorării creștinilor prigoniți. De aceea a părăsit Roma și a venit la Milano. Vizitând pe creștinii din temnița Mediolanului, l-⁠a cunoscut acolo pe gemenii Protasie și Gervasie. Frații gemeni s-⁠au născut la Mediolan din familia unor cetățeni romani bogați, Vitalie și Valeria. Rămași orfani (părinții lor fuseseră uciși pentru credința creștină), frații și-⁠au împărțit averea săracilor, și-⁠au slobozit robii și s-⁠au dăruit postului și rugăciunii. Pentru mărturisirea lui Hristos, păgânii i-⁠au închis în temniță. Sfântul Nazarie i-⁠a îndrăgit pe gemeni și le ușura suferințele cât putea. Pentru aceasta, păgânii l-⁠au bătut și l-⁠au izgonit din Mediolan. A mers în Galia și a propovăduit cu izbândă creștinismul, întorcând pe mulți păgâni.

În orașul Cimela a botezat pe fiul unei creștine, numit Celsiu, și, crescându-⁠l, și-⁠a câștigat în el un ucenic credincios și tovarăș în lucrul misionar. Pentru propovăduirea creștinismului, păgânii i-⁠au dat să fie sfâșiați de fiare sălbatice, dar fiarele nu s-⁠au atins de sfinți. Apoi au încercat să-⁠i îneca în mare, dar ei mergeau pe apă ca pe uscat. Ostașii care împlineau pedeapsa au rămas atât de uimiți, încât au primit și ei creștinismul și i-⁠au lăsat liberi. Eliberați, Nazarie și Celsiu s-⁠au întors la Mediolan și i-⁠au vizitat în temniță pe mucenicii Gervasie și Protasie. Neron a aflat și a poruncit să li se taie capul lui Nazarie și lui Celsiu. Curând după aceea au fost uciși și frații Gervasie și Protasie.

După mulți ani, în vremea împăratului Teodosie (408-450), după povestire, Sfântul Ambrozie, episcopul Milanului, printr-⁠o descoperire din ceruri, a aflat moaștele sfinților mucenici. Sfintele moaște, care s-⁠au slăvit prin multe vindecări, au fost mutate solemn în catedrala Milanului. Anii nu se potrivesc de la sine: Ambrozie a trăit în veacul al IV-⁠lea, nu pe vremea lui Teodosie al II-⁠lea.