Nicolae Coniuhov

Sfântul Sfințit Mucenic Nicolae Coniuhov a fost protoiereu și rector al catedralei Învierii din Cerdîn, în gubernia Perm, și a fost împușcat în decembrie 1918 de roșii în retragere.

S-⁠a născut în 1860, în familia preotului Petru Coniuhov. În 1879 a absolvit seminarul din Perm și a fost numit învățător și învățător de religie la școala primară din Kamgorta, ținutul Cerdîn, iar în 1886 la școala din Țidva. La 4 octombrie 1887 a fost hirotonit preot pentru biserica Intrării în Biserică din Kamgorta, iar în 1889 a fost mutat la catedrala Învierii din Cerdîn și numit învățător de religie la școala orășenească de fete. Pentru buna predare a religiei a primit mulțumiri în 1889. Între 1897 și 1899 a fost ales duhovnic de district, între 1899 și 1905 ajutor de protopop, iar între 1905 și 1911 protopop; între 1899 și 1906 a predat religia la progimnaziul de fete și între 1901 și 1907 a ținut convorbiri despre credința ortodoxă soldaților din garda de convoi. În 1906 a primit crucea pectorală, iar la 27 decembrie 1908 a fost ridicat la rangul de protoiereu. În anii slujirii lui la catedrală, între 1909 și 1911, au fost lărgite trapeza, paraclisele și pridvorul, iar o înaltă clopotniță cu opt laturi a ajuns podoaba Cerdînului.

În 1913 a fost dat un ucaz de numire a altui preot rector al catedralei, ceea ce i-⁠a întristat adânc pe enoriași; în octombrie ei au trimis episcopului Palladie două cereri, iscălite de o sută cinci și de optzeci și cinci de oameni, iar la 9 noiembrie au scris procurorului general al Sfântului Sinod, rugând să-⁠l lase rector pe părintele Nicolae pentru cei douăzeci și patru de ani de slujire și pentru lucrarea de refacere a catedralei. La 13 mai 1914 consistoriul l-⁠a lăsat rector, și el a slujit în catedrală până la mucenicie.

În decembrie 1918 a fost împușcat de bolșevici lângă satul Iurla, unde au fugit gardiștii roșii sub presiunea albilor, ducând cu ei arestați. Trupul preotului a fost găsit în februarie anul următor, culcat în zăpadă cu mâinile încrucișate pe piept și cu o rană străpunsă în cap, și a fost dus la Cerdîn, unde părintele Nicolae a fost înmormântat în mod solemn.

Este pomenit la 20 iunie, la 14 februarie (zi mobilă), în soborul sfinților din mitropolia Perm, și la 7 februarie (zi mobilă), în soborul noilor mucenici și mărturisitori, după stilul nou.