Patrichie de la Vladimir

Sfântul Sfințit Mucenic Patrichie a fost preot și ecleziarh (păzitor al cheilor) al catedralei mitropolitane a Adormirii din Vladimir și a murit la 3 iulie 1410 (după alte izvoare, în 1411). Este cinstit de Biserica Rusă între sfinții sfințiți mucenici. Este pomenit la 23 iunie (6 iulie după calendarul nou), în Soborul sfinților din Vladimir, și la 3 iulie (16 iulie), în ziua morții sale mucenicești.

Data exactă a nașterii și locul din Grecia nu se cunosc. Patrichie era grec de neam. Letopisețele îl numesc „bărbat ales și plin de multe virtuți”, iar Viața lui „bărbat luminat și plin de frică de Dumnezeu”. A venit în Rusia în suita mitropolitului Fotie, care l-⁠a pus ecleziarh al catedralei Adormirii din Vladimir.

La 3 iulie 1410 (după alte izvoare, în 1411) orașul Vladimir a fost atacat pe neașteptate. Cneazul Daniil Borisovici de Nijni Novgorod, lipsit de marele cneaz Vasili I de stăpânirea lui, s-⁠a răzbunat chemând pe ascuns pe prințul tătar Talîci și trimițându-⁠l, cu boierul său Semion Karamîșev, spre Vladimir. Ceata s-⁠a apropiat de oraș în amiaza, când locuitorii dormeau, și l-⁠a luat.

Aflând de atac, Patrichie s-⁠a închis în catedrala Adormirii „cu alți oameni”. A adunat vasele bisericii, odoarele scumpe, omoforul minunat dat, după tradiție, de Maica Domnului mitropolitului Maxim, și alte comori, le-⁠a ridicat în încăperile de sus ale catedralei, a luat scările, a încuiat catedrala și s-⁠a rugat înaintea icoanei Maicii Domnului. Întorcându-⁠se dintr-⁠o goană zadarnică după mitropolitul Fotie, care se ascunsese pe râul Kleazma, tătarii au spart ușile bisericii și au jefuit tot ce nu apucase să ascundă Patrichie. L-⁠au chinuit pe preot, cerând să le dea comorile ascunse și oamenii. L-⁠au pus pe o tigaie înroșită, i-⁠au înfipt ace sub unghii, i-⁠au jupuit pielea, i-⁠au străpuns picioarele, le-⁠au trecut o funie prin ele și l-⁠au târât prin oraș, legat de coada unui cal. Patrichie a primit moartea muceniceasă fără să dea pe față unde sunt comorile.

După tradiție, trupul lui Patrichie a fost dus la biserica Schimbării la Față din așezarea Suten, pe lacul Sviat (la hotarul regiunilor de azi Vladimir și Riazan), probabil din porunca mitropolitului Fotie sau prin grija lui Pahomie. În vechile calendare rusești este socotit „sfânt mucenic” și așezat între sfinții orașului Vladimir. Proslăvirea pentru toată Biserica, în cadrul Soborului sfinților din Vladimir, a avut loc în 1982, din inițiativa arhiepiscopului Serapion (Fadeev) al Vladimirului și Suzdalului și cu binecuvântarea patriarhului Pimen al Moscovei. Comorile ascunse de Patrichie, după tradiție, nu au fost găsite nici azi. Chinul lui a fost înfățișat în filmul lui Andrei Tarkovski, Andrei Rubliov (1966), unde rolul lui, sub numele de monahul Patrichei, a fost jucat de Iuri Nikulin.