Petru din Canterbury

Sfântul Cuvios Petru din Canterbury a fost primul stareț al mănăstirii Sfinții Petru și Pavel din Canterbury, numită mai târziu Sfântul Augustin, și tovarăș al Sfântului Augustin în misiunea gregoriană către Kent. Se crede că era italian, ca ceilalți membri ai misiunii, trimisă în 596 de papa Grigore cel Mare ca să creștineze pe anglo-⁠saxoni.

Pe la sfârșitul anului 600 a fost trimis de Augustin la Roma, împreună cu Laurențiu, ca să dea papei vești despre succesele misiunii și să ceară mai mulți misionari, precum și răspuns la întrebările lui Augustin; s-⁠au întors în 601 cu răspunsurile lui Grigore. Beda îl numește stareț și presbiter.

S-⁠a înecat traversând Canalul Mânecii spre Galia, la Ambleteuse, lângă Boulogne. A fost îngropat în grabă, dar o lumină se vedea noaptea peste mormânt, iar localnicii, înțelegând că era sfânt, l-⁠au scos și l-⁠au îngropat din nou la Boulogne. Data morții nu se știe. Se spune de obicei în jurul anului 607, dar el a fost prezent la sinodul de la Paris din 614, deci a murit probabil după aceea. Ziua lui de pomenire era 30 decembrie sau 6 ianuarie.