Sari la conținut

Sfântul Sfințit Mucenic

Petru Markov

Cleric mucenicit pentru credința în Hristos în 1938, în timpul persecuției sovietice.

Prăznuire
8 februariestil vechi 21 februarie
Adormit
1938secolul XX

Viața

Sfântul Sfințit Mucenic Petru Markov (Petru Ivanovici Markov), preot, s-⁠a născut la 15 octombrie (după alte date 14 august) 1881 în satul Sečenki, ținutul Bronnițî, gubernia Moscova, într-⁠o familie numeroasă de citeț. A făcut școala duhovnicească de la Don (absolvită în 1897) și Seminarul din Moscova, absolvit în 1904. În 1905 a fost hirotonit preot și a început să slujească la biserica din satul Malahovka, raionul Uhtomski, regiunea Moscova. Acolo a slujit toată viața, înconjurat de copii iubitori, ai lui și duhovnicești; el și soția lui au avut nouă copii, iar turma îl iubea mult.

În 1930 a fost arestat și învinuit că nu a îndeplinit planul de predare a pâinii. Pedeapsa a fost relativ ușoară: trei săptămâni de muncă corecțională și o amendă de 2000 de ruble. Eliberat, a continuat să slujească la Malahovka. La 22 ianuarie 1938 a urmat a doua și ultima arestare, sub învinuirea de „agitație contrarevoluționară cu caracter răsculat”, după articolul 58-10. Actul de acuzare spunea că Markov, apropiat prieten al preotului Serghie Țvetkov, arestat pentru activitate contrarevoluționară, ar fi făcut printre locuitorii satului Korenevo activitate care se învecina cu intenții teroriste față de conducătorii partidului și ai puterii. Ar fi spus țăranilor: V-⁠am spus, ortodocșilor, încă în 1918, că bolșevicii barbari ne vor sili pe noi, ortodocșii, să trăim ca vitele, într-⁠un singur grajd; să luptăm împreună împotriva comuniștilor. Mai era învinuit de stări defetiste: Sfârșitul puterii sovietice nu e departe; puterea tiranilor chinuitori ai poporului rus va fi curând zdrobită.

Părintele Petru nu s-⁠a recunoscut vinovat de activitate contrarevoluționară și de agitație antisovietică. A urmat o sentință aspră: pedeapsa supremă. A fost împușcat la 21 februarie 1938 la Butovo. Cererea de revizuire, depusă de fiica lui, Vera Petrovna, a fost examinată și respinsă la 26 noiembrie 1939, când sentința fusese executată de mult.

Este pomenit la 21 februarie, la 29 mai (zi mobilă) în Soborul noilor mucenici de la Butovo și la 5 septembrie (zi mobilă) în Soborul sfinților din Moscova, după stilul nou.

Prăznuiți în aceeași zi 8 februarie