Petru Viatkin

Sfântul Sfințit Mucenic Petru Viatkin, preot al Bisericii de același rit (edinoverie) din eparhia Permului, a fost împușcat de bolșevici în toamna anului 1918, sub ochii soției sale. Este numărat în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse.

S-⁠a născut la 16 ianuarie 1882 în satul Karabai, ținutul Ilinski, gubernia Perm, într-⁠o familie țărănească de edinovertți, a lui Dimitrie Ermolaevici și a Paraschevei Viatkin; familia avea deja un fiu de șaptesprezece ani. A fost botezat în satul Krivet cu numele Petru și la doisprezece ani a terminat școala zemstvei din ținut. În Krivet a cunoscut-⁠o pe Elena, care avea să-⁠i fie soție. Cei doi au avut trei copii: Raisa, Maria și Mihail.

În 1904 a început să slujească la biserică, ca psalt la biserica Sfântului Arhanghel Mihail din Sitnikovo, ținutul Ohansk. După trei ani a fost hirotonit diacon, iar la 14 mai 1908 preot al unei biserici edinoverțe. În ianuarie 1912 a fost trimis la congresul panrus al edinovertților, la Petrograd. În 1914 episcopul Andronic al Permului, care acorda o grijă deosebită comunităților de edinovertți, l-⁠a numit paroh. În 1915 a îndeplinit sarcina de protopop al ținutului edinovert al Permului, iar în 1917 a fost numit protopop cu titlu deplin.

În toamna anului 1918 familia locuia în satul Sretenskoe. Acolo roșii l-⁠au prins pe părintele Petru și l-⁠au împușcat sub ochii soției lui, în timp ce copiii erau ținuți într-⁠o încăpere din care încercau să iasă pe fereastră. A fost îngropat lângă casă, sub ferestrele cabinetului său. Biserica edinovertă din satul Voskresenskoe a fost arsă, iar biserica ortodoxă a fost dărâmată.

În august 2000, Soborul Bisericii Ortodoxe Ruse a hotărât să-⁠l numere pe preotul Petru Viatkin între noii mucenici și mărturisitori. Ziua lui de pomenire este 9/22 octombrie (22 octombrie după stilul nou); mai este pomenit la 7 februarie (zi mobilă) în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse și la 14 februarie (zi mobilă) în Soborul sfinților din mitropolia Permului.