Sari la conținut

Sfânta Muceniță

Priscila din Roma

Creștină din Roma, mucenicită pentru credința în Hristos în 310.

Prăznuire
7 iuniestil vechi 20 iunie
Epoca
secolul IV

Viața

Sfânta Muceniță Priscila din Roma a fost o creștină bogată din Roma, care, împreună cu Sfânta Lucina, a găzduit în moșia ei din apropierea cetății mormintele unor mucenici din vremea lui Dioclețian. Este pomenită în grupul Sfântului Sfințit Mucenic Marcel, papa Romei.

Sfântul Marcel, papa Romei, a pătimit împreună cu diaconii Sisinie și Chiriac, cu ostașii Smaragd, Largu, Apronian, Saturnin, Papie și Maur, cu Crescențian și cu mucenicele Priscila, Lucina și Artemia în prigoanele lui Dioclețian și Maximian (284-305) și ale urmașilor lor Galeriu (305-311) și Maxențiu (305-312). Maximian, care cârmuia partea de apus a imperiului, i-⁠a lipsit pe creștini de gradele militare și i-⁠a trimis la muncă silnică. Un creștin bogat, Trason, trimitea deținuților hrană și haine prin Sisinie, Chiriac, Smaragd și Largu. Papa Marcel i-⁠a mulțumit pentru faptă, iar pe Sisinie și Chiriac i-⁠a hirotonit diaconi. Curând, pe când ajutau pe deținuți, cei doi au fost prinși și trimiși la muncă. Au muncit nu doar pentru ei, ci și în locul bătrânului deținut Saturnin, pentru care Maximian l-⁠a dat pe Sisinie la chinuri cârmuitorului Laodichiu. Temnicerul Apronian a crezut în Hristos când a văzut chipul lui Sisinie strălucind de lumină cerească; a fost botezat, a primit Mirungerea de la papa Marcel și a fost decapitat pentru mărturisirea sa. Sisinie și Saturnin au fost osândiți și ei: în templul păgân, rugăciunea lui Saturnin a topit trepiedele de tămâie dinaintea idolilor, iar ostașii Papie și Maur, văzând minunea, au mărturisit pe Hristos. Sisinie și Saturnin au fost tăiați cu sabia, iar Papie și Maur, botezați pe ascuns de papa Marcel, au murit la rândul lor din chinuri. Fiica împăratului Dioclețian, Artemia, era stăpânită de demon; Chiriac a vindecat-⁠o și a botezat-⁠o, iar în schimb împăratul i-⁠a eliberat pe Chiriac, Smaragd și Largu.

Mai târziu, Chiriac a fost prins din porunca împăratului Galeriu, mânios pe Dioclețian pentru botezul Artemiei, și purtat gol și în lanțuri în urma carului său. Papa Marcel a mustrat în public cruzimea împăratului față de creștinii nevinovați și a fost bătut cu toiege și pus să păzească vitele. Chiriac, Smaragd, Largu și Crescențian au murit din chinuri, iar Artemia și alți douăzeci și unu de deținuți au fost omorâți. Papa Marcel a fost eliberat pe ascuns de clericii romani. Dezgropând trupurile mucenicilor Chiriac, Smaragd și Largu, le-⁠a îngropat în moșia a două creștine, Priscila și Lucina, din apropierea Romei, iar casa Lucinei a devenit biserică.

După ce Maxențiu a ajuns împărat, a poruncit să fie nimicită biserica și prefăcută în grajd, iar pe papă l-⁠a osândit să îngrijească toată viața vitele. Istovit de foame, frig și duhoare, Sfântul Marcel s-⁠a îmbolnăvit și a murit în 310. Sfintele Priscila și Lucina au fost alungate cu rușine din Roma, iar averile le-⁠au fost jefuite.

Sfânta Priscila este pomenită la 20 iunie, după stilul nou.

Prăznuiți în aceeași zi 7 iunie