Quirin de Tegernsee

Sfântul Mucenic Quirin din Tegernsee, numit și Quirin al Romei, este cinstit ca mucenic din veacul al III-⁠lea. Se spune că a fost decapitat în vremea împăratului Claudiu Goticul (268-270). Biserica de Apus îl pomenește la 25 martie, iar calendarul nostru la 6 iulie. Nu trebuie confundat cu Quirin din Neuss, numit și el uneori Quirin al Romei.

După Faptele legendare ale mucenicilor Maris și Marta, un mucenic roman, Quirin, a fost înmormântat în catacomba lui Pontian. Itinerariile spre mormintele mucenicilor romani nu îl pomenesc însă. După Pătimirea din veacul al VI-⁠lea, Quirin, împreună cu Maris, Marta, Audifax și Abacum, a fost pus la moarte la Roma din porunca lui Claudiu Goticul, după o vreme de închisoare în Trastevere. Trupul i-⁠a fost aruncat în Tibru și a fost găsit mai târziu, după povestire, de un creștin pe nume Mario, pe malul Insulei Tiberine. O legendă îl face fiul împăratului Filip Arabul.

Legenda lui s-⁠a legat mai târziu de mănăstirea Tegernsee, din Bavaria, unde moaștele lui au fost aduse în veacul al VIII-⁠lea. Cercetătorul german Ulrich Schmid arată că ctitorii mănăstirii au primit moaștele nu de la papa Zaharia (741-752), ci de la papa Pavel I (757-767) și că ele au fost mutate de la Roma la Tegernsee în a doua jumătate a veacului al VIII-⁠lea și așezate în biserica Mântuitorului, cea dintâi din Tegernsee. Cinstirea lui a înflorit la Tegernsee și în 1450 s-⁠a ridicat o biserică mai mare de piatră pentru racla lui. Martirologiul Roman îl pomenește în cimitirul lui Pontian, pe Via Portuense. Minunile arătate după moartea sa sunt descrise în Faptele lui Quirin.