Rufil de Forlimpopoli

Sfântul Rufil a fost primul episcop al Forlimpopoli-⁠ului, în Romagna, în Italia, în veacurile al IV-⁠lea și al V-⁠lea. Este cinstit ca sfânt în tradiția apuseană și pomenit la 18 iulie.

După tradiție, împreună cu sfântul Mercurial, episcopul Forlì-⁠ului, el a izbăvit cele două orașe de un balaur. Uneori se socotește că în felul acesta se înfățișează biruința lor asupra rătăcirii ariene, în lupta împotriva căreia s-⁠au aflat împreună cu sfântul Leon, episcopul de Montefeltro, sfântul Gaudențiu, episcopul de Rimini, sfântul Petru Hrisologul, arhiepiscopul Ravennei, și sfântul Geminian, episcopul Modenei. Rufil a murit la nouăzeci de ani, la începutul veacului al V-⁠lea.

Se numără treisprezece biserici medievale închinate sfântului Rufil. Cea mai veche dintre ele este biserica din Forlimpopoli, bazilica orașului. Ridicată în veacul al VI-⁠lea și cuprinsă în veacul al X-⁠lea într-⁠o mănăstire benedictină, ea păstrează sub altar nucleul unui lăcaș creștin timpuriu. În 1964 moaștele sfântului au fost aduse înapoi, de la Forlì, în bazilica ce îi poartă numele, la Forlimpopoli.

Martirologiul Roman, la 18 iulie, îl pomenește la Forlimpopoli, în Romagna, pe sfântul Rufil, episcop, despre care se socotește că a păstorit întâi această Biserică și a adus la Hristos toată populația rurală.