Severin și Victorin

Sfinții Cuvioși Severin și Victorin au fost doi frați, pustnici și apoi episcopi în Italia, în secolul al VI-⁠lea. Severin este episcopul din Septempeda (azi San Severino Marche), iar Victorin al orașului Camerino.

Erau nobili, dar și-⁠au dat mare parte din avere săracilor și s-⁠au făcut pustnici pe Monte Nero, lângă Septempeda. Victorin s-⁠a retras apoi într-⁠o peșteră de lângă Pioraco. Fiind supus unor ispite grele, și-⁠a rânduit o pocăință aspră: s-⁠a legat de un copac, cu mâinile strânse între două ramuri. Această nevoință a fost zugrăvită într-⁠un mic tablou din biserica San Venanzio din Camerino, în anii 1478-1480, de pictorul Niccolò da Foligno. Papa Vigilie i-⁠a hirotonit episcopi în 540, deși ei nu voiau, Severin al Septempedei și Victorin al Camerinoului.

Victorin a adormit în 543, iar Severin, după unele izvoare în 545, după altele în 550, puțin înainte ca Septempeda să fie nimicită de ostrogotul Totila. Moaștele lui Severin au fost ascunse în catedrala Santa Maria din Septempeda ca să nu fie jefuite, au fost aflate din nou în 590, la o restaurare, și au fost mutate pe Monte Nero. La Pioraco se află o biserică închinată lui Victorin. Cei doi sunt pomeniți împreună la 8 iunie, ca sfinți ai Occidentului dinaintea Marii Schisme (sfinți ai Bisericii nedespărțite), după calendarul pe stil nou.