Siluan de la Peșteri

Cuviosul Siluan de la Peșteri (Siluan Schimnicul) a fost schimonah al Lavrei Peșterilor din Kiev, în secolele al XIII-⁠lea și al XIV-⁠lea. Este pomenit la 10 septembrie, 23 iunie și 23 iulie. Moaștele lui se odihnesc în Peșterile Îndepărtate, lângă cele ale Sfântului Tit Ostașul.

A fost un păzitor râvnitor al curăției sufletești și trupești, iar pentru viața lui cucernică a primit de la Dumnezeu darul văzului prooroc și al facerii de minuni. Într-⁠un text păstrat se spune că Cuviosul Siluan Schimnicul purta cu râvnă grija de curăția duhovnicească și trupească; pentru a o dobândi, păzea o mare înfrânare la mâncare și băutură; pe lângă viața de post, nu dormea și se ruga. Omorându-⁠și trupul păcătos, a câștigat de la Dumnezeu scopul unic, bucuria duhovnicească, ascuțimea minții și minunile. Darurile duhovnicești dobândite au devenit nevoința lui. Mai întâi harul lui Dumnezeu a umplut inima și toată făptura lui, apoi, ca o tămâie mirositoare, s-⁠a vărsat din el asupra altora. Cuvintele lui de învățătură au povățuit pe mulți pe calea evlaviei. Iar darul văzului și al pătrunderii în lumea duhovnicească arăta că este un plăcut al lui Dumnezeu.

Când tâlhari au intrat în grădina mănăstirii, i-⁠a ținut trei zile nemișcați prin rugăciunea lui, apoi, îndemnându-⁠i la pocăință, i-⁠a lăsat să plece. După cercetările antropologice, Cuviosul Siluan a murit la 30 până la 35 de ani, iar înălțimea lui era de aproximativ 173 de centimetri. În acatistul tuturor cuvioșilor din Peșteri se spune despre el că a zburat spre Dumnezeu pe aripile postului și ale rugăciunii. Moaștele lui se află în Peșterile Îndepărtate, lângă moaștele Sfântului Tit Ostașul.