Simon de la Soiga

Cuviosul Simon de la Soiga (în lume fiul lui Nichita Tentiukov, mort în 1562) a fost monah la mănăstirea Cornelie de la Komel și întemeietorul mănăstirii Schimbarea la Față de pe râul Soiga, lângă vărsarea lui în Vîcegda. A fost ucenic al Cuviosului Cornelie de la Komel, deci din ramura komeliană a ucenicilor Sfântului Serghie de Radonej. În cele mai vechi sinaxare rusești din secolul al XVII-⁠lea este numit făcător de minuni nou. Sinodul episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse l-⁠a canonizat la 3 februarie 2016, pentru cinstire în toată Biserica. Se pomenește la 24 noiembrie, adică 7 decembrie pe stilul nou.

Viața

S-⁠a născut la Solvîcegodsk, în familia lui Nichita Tentiukov, în jurul anului 1500. Harul lui Dumnezeu s-⁠a odihnit pe el din copilărie și fugea de gălăgia lumii. În tinerețe a părăsit casa părintească și a venit la Cuviosul Cornelie de la Komel, în mănăstirea cu rânduială aspră, model de viață monahală din secolul al XV-⁠lea. A fost tuns monah și a făcut ascultări între ucenicii lui Cornelie: Ghenadie de Kostroma, Irodion de Iloezer, Adrian de Pošehonie și Laurențiu de Komel.

După moartea învățătorului, Simon, tovarăș al Cuviosului Longhin, a plecat cu el în pustie. S-⁠au oprit o vreme la mănăstirea Sfinții Boris și Gleb din Solvîcegodsk, unde printre frați se aflau multe rude ale lui, apoi au ajuns la vărsarea râului Koriajemka, unde Longhin a hotărât să rămână. Simon l-⁠a ajutat să-⁠și construiască o chilie și o capelă, iar el s-⁠a mutat la vărsarea râului Soiga. Cronica din biserica locală spune că la 16 septembrie 1539 egumenul Simon a ajuns în pădurea sălbatică de pe malul Vîcegdei, a pus biserica Schimbării la Față la 8 mai 1541, sfințită la 17 mai 1541 în vremea arhiepiscopului Dosifei al Rostovului. Așezând o mănăstire de pustie lângă biserică, a fost ales egumen de frați și a condus-⁠o douăzeci de ani.

A adormit la 24 noiembrie 1562, de ziua Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina, și a fost îngropat în mănăstirea lui, în biserica închinată Sfintei Ecaterina. Pustia a fost desființată în 1791 și transformată în biserică de parohie. Moaștele lui se află în biserica mănăstirii. Este ocrotitorul ceresc al fostului mitropolit Simon al Murmanskului, care îi sărbătorea pomenirea cu priveghere de seară. În 2016 a fost trecut între sfinții cinstiți în toată Biserica.