Sixt al III-⁠lea

Sixt al III-⁠lea a fost episcop al Romei de la 31 iulie 432 până la moartea sa, în august 440. Păstorirea lui a urmat imediat Sinodului al Treilea Ecumenic de la Efes, care a mărturisit-⁠o pe Fecioara Maria drept Născătoare de Dumnezeu, și a lăsat la Roma o mărturie în piatră a acestei credințe. Calendarul ortodox în limba engleză îl pomenește pe 28 martie.

S-⁠a născut la Roma. Înainte de alegere se număra printre preoții de seamă ai Romei și a purtat corespondență cu Fericitul Augustin. Unii l-⁠au bănuit că ar fi fost binevoitor față de Pelagiu, dar bănuiala este contestată, iar alții o pun pe seama firii sale împăciuitoare.

Ca episcop a căutat să aducă pacea între Sfântul Chirii al Alexandriei și Ioan al Antiohiei. A apărat și drepturile Romei asupra Iliriei și locul arhiepiscopului Tesalonicului ca întâistătător al Bisericii de acolo, în fața dorinței lui Proclu al Constantinopolului.

Numele său este legat de o mare înviorare a zidirilor din Roma. În vremea lui a fost sfințită biserica Santa Sabina de pe Aventin, iar bazilica Liberiană a fost reclădită ca Santa Maria Maggiore, închinată Maicii Domnului, ca răspuns la hotărârea Sinodului de la Efes.

A trecut la Domnul la 18 august 440 și a fost pomenit în Apus și în unele calendare ortodoxe pe 28 martie.